Competitivitatea economică a Uniunii Europene (UE) este din ce în ce mai amenințată de o problemă răspândită care afectează toate sectoarele și regiunile: deficitul de competențe. Pe măsură ce lumea trece la o economie mai digitală și mai orientată spre mediu, Europa se confruntă cu provocarea de a se asigura că forța sa de muncă dispune de competențele necesare pentru a face față acestor schimbări. Care sunt cauzele și ce ar putea fi făcut? Citește articolul
Angajarea unui student chiar și pentru două sau trei ore nu va genera costuri suplimentare angajatorului, elevii și studenții de până la 26 de ani fiind printre angajații exceptați de la aplicarea suprataxării la contractele part time unde salariul e sub nivelul minimul de 3.700 de lei. Din contră, reticența de a lucra în condiții de legalitate cu studenții, adică cu contract de muncă și toate dările plătite la stat pentru veniturile salariale este un risc generator de costuri suplimentare în cazul controalelor autorităților. Citește articolul
În Uniunea Europeană (UE), rata de ocupare a persoanelor de peste 50 de ani a crescut semnificativ între 2004 și 2019, dar discriminarea pe criterii de vârstă și nevoia de îmbunătățire a competențelor digitale rămân obstacole importante. În România, aproape o treime din angajați au peste 50 de ani, iar sectorul energetic înregistrează cea mai mare proporție de lucrători seniori. Cu toate acestea, prejudecățile legate de vârstă și condițiile de muncă insuficiente contribuie la pensionarea timpurie a acestora. Companiile sunt încurajate să investească în formarea continuă și să creeze medii de lucru mai prietenoase pentru seniori, având în vedere că aceștia aduc experiență valoroasă și stabilitate organizațională. În contextul demografiei în schimbare, este esențial ca politicile de angajare să fie adaptate, inclusiv prin sprijin guvernamental, pentru a încuraja integrarea lucrătorilor vârstnici pe piața muncii. Citește articolul
Sectorul învățământului este considerat un domeniu cu risc ridicat în contextul utilizării inteligenței artificiale (AI) din mai multe motive, conform reglementărilor europene recente. Aceste motive sunt legate de potențialele impacturi asupra siguranței, sănătății și drepturilor fundamentale ale indivizilor implicați, în special elevii și profesorii. Un raport recent subliniază disparitățile în integrarea tehnologiilor digitale între regiunile Europei, precum și impactul pandemiei asupra volumului de muncă al profesorilor, care s-au confruntat cu o adaptare rapidă la noile instrumente tehnologice în condiții de stres și incertitudine. Statele trebuie să acorde însă o deosebită atenție și să prioritizeze formarea continuă a cadrelor didactice pentru a utiliza eficient AI și a reduce riscurile asociate. Citește articolul
În următorii ani, anunțurile de angajare vor trebui să cuprindă cel puțin un interval salarial, dacă nu salariul în sine. Obligația o aduce o directivă europeană, oficializată anul trecut, pentru care mai avem ceva vreme să o transpunem. Va fi interesant de văzut dacă acest nivel de transparență va fi extins și în privința anunțurilor privind posturile bugetare, dincolo de informațiile pe care un candidat interesat trebuie să le caute, cu ceva dificultate, în Legea salarizării bugetare și pe care să le pună cap la cap de unul singur. Citește articolul
Violența, hărțuirea și discriminarea afectează grav dreptul la muncă și demnitatea angajaților, iar Organizația Internațională a Muncii (OIM) a identificat 15 situații în care lucrătorii pot suferi aceste abuzuri în mediul profesional. Deși există reglementări legale care interzic astfel de comportamente, aplicarea efectivă a acestora rămâne problematică, iar cadrul legislativ actual nu asigură o protecție suficientă pentru un mediu de muncă liber de hărțuire, conform Convenției OIM 190/2019. Citește articolul
La terminarea contractului individual de muncă (CIM), indiferent de articolul pe baza căruia s-a făcut încetarea CIM, angajatorul are obligația de a elibera o serie de documente legate de activitatea prestată de fostul salariat în cadrul companiei, însă poate oferi și alte adeverințe, din propria inițiativă, sau diverse copii solicitate de fostul angajat. Citește articolul
Codurile vestimentare la locul de muncă sunt încă relevante în numeroase sectoare de activitate. Dincolo de cerințele privind ținuta decentă, formală sau mai puțin formală, avem și prevederi legislative care obligă la purtarea unor echipamente de protecție și care, indirect, nu permit atâta libertate vestimentară la locul de muncă. În contextul legislației pe care suntem obligați, la nivel de companie, să o respectăm, pentru a evita conflictele, angajatorii trebuie să se asigure că orice cod vestimentar impus este aplicat în mod nediscriminatoriu, respectă drepturile fundamentale ale angajaților și este justificat de un scop legitim și proporțional. Citește articolul
Burnout-ul are consecințe semnificative asupra sănătății și productivității angajaților, ducând la absenteism, scăderea performanței și creșterea costurilor pentru sănătate. Intervențiile eficiente pot reduce aceste costuri și pot îmbunătăți productivitatea generală, dar e necesar să fie adresate nu doar consecințele burnout-ului, ci și cauzele sale. Aici greșesc companiile care chiar se preocupă de acest sindrom tot mai frecvent în rândul angajaților: se adresează prin intervenții punctuale și ignoră prevenția. Unul dintre cele mai importante aspecte e chiar formarea managerilor în gestionarea burnout-ului. Citește articolul
Regulamentul european privind inteligența artificială (AI) clasifică sistemele de inteligență artificială în funcție de riscul pe care îl prezintă, introducând cerințe stricte pentru utilizarea sistemelor de AI cu risc ridicat în procesele de recrutare și managementul angajaților. Regulamentul stipulează informarea prealabilă a angajaților despre utilizarea acestor sisteme, precum și efectuarea de evaluări de impact asupra drepturilor fundamentale, vizând asigurarea utilizării nediscriminatorii a AI și impunând monitorizarea și auditarea permanentă a acestor sisteme. De asemenea, sunt interzise anumite utilizări ale AI, cum în scopul deducerii emoțiilor angajaților. Citește articolul