avocatnet.ro 
Directiva (UE) 2023/970, care va trebui transpusă în următorii ani și de România, își propune aplicarea principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei și interzicerea discriminării, iar asta înseamnă mizarea pe cât mai multă transparență salarială. Directiva prevede obligații pentru angajatori inclusiv în privința anunțurilor de angajare. Un întreg articol al directivei tratează ideea de transparență înainte de angajare, așa cum arătam, anul trecut, în acest articol.
În cazul celor care lucrează la stat, partea bună e că transparența e deja asigurată prin chiar Legea salarizării bugetarilor, unde sunt prevăzute niveluri salariale, ce tipuri de sporuri se pot acorda și care sunt procentele pentru fiecare tip de post dintr-o „familie ocupațională” - în anexele legii regăsim informațiile necesare pentru a ne face o idee, cât de cât, despre cât câștigă cutare sau cutare angajat al statului. Mai există și prevederi speciale, de pildă, cu privire la remunerarea orelor suplimentare. Ca atare, ne putem întreba de ce am mai avea nevoie în plus față de ce există deja?
Deschizând orice anunț postat în ultima perioadă pe platforma guvernamentală ce reunește cam toate anunțurile de angajare făcute de autoritățile și instituțiile publice, vom observa că nu există niciodată menționat nici salariul de încadrare, nici un interval de remunerare pentru postul respectiv, care să includă „anvelopa” sporurilor și diverselor adaosuri la salariu.
Trecând peste motivul pentru care posturile la stat sunt atractive pentru lucrătorii din România - ideea că te angajezi la stat și mai pleci doar la pensionare de acolo - , un punct de atracție pentru unii candidați ar fi, probabil, și cel referitor la banii pe care-i va încasa dacă reușește să ia acel concurs și să fie încadrat pe post. Pentru a contracara orice acuzație de naivitate, discuția de față încearcă să se concentreze mai mult pe cum ar trebui să stea lucrurile în teorie și mai puțin despre cum se întâmplă în practică („se știe dinainte care e salariul, de către cel/cea care oricum e destinat/ă postului”).
În privat, interesul principal al celui care vine la un interviu este să afle care e salariul oferit, dacă nu l-a aflat deja din anunțul de angajare - aici, directiva ce va trebui transpusă până în 2026 va face o uriașă diferență, obligând la publicarea salariului sau a unui interval salarial încă din anunțul de recrutare. Deși scopul directivei este echilibrul remunerațiilor între femei și bărbați și evitarea discriminărilor, va fi disonant să vedem doar angajatorii privați obligați să transparentizeze chestiunea salariilor în procesul de recrutare.
Navigarea salariilor din Legea salarizării bugetare poate fi dificilă pentru mulți candidați. Totodată, dat fiind că sporurile ajung să fie consistente în cazul unor bugetari, raportat la salariul de bază, a vizualiza sumele din anexele Legii salarizării bugetarilor nu oferă o imagine completă asupra venitului pe care un bugetar îl bagă în buzunar lunar.
Desigur, candidatul curios poate suna și întreba instituția sau autoritatea despre nivelul salarial la care ar trebui să se aștepte. Nu știu dacă va reuși să obțină respectivele informații, dar să admitem că o poate face.
Care e motivul pentru care anunțurile pentru concursurile pentru posturile publice nu ar cuprinde și ele, la rândul lor, un nivel salarial orientativ pentru candidați? Sau de ce ar trebui considerată superfluă o informare de acest fel?
gabrielcostache24