avocatnet.ro 
Scopul unor astfel de obligații este de a se ajunge la un grad cât mai ridicat de transparență în ceea ce privește persoanele din spatele unor tranzacții care ar putea crea riscul ca acestea să fie fapte de spălare de bani sau de finanțare a terorismului.
Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative a intrat recent în vigoare. Ea conține - printre altele - o serie de obligații extinse în privința firmelor care trebuie să divulge informații referitoare la beneficiarul real al activităților acestora. Însă nu discutăm doar de firme. Astfel de informații vizează și entități precum fundații sau fiducii, de exemplu. Practic, descoperirea beneficiarului real (de regulă, persoana care controlează o entitate) ajută la descoperirea provenienței unor bani, astfel încât pot fi prevenite sau oprite fapte de spălare de bani sau de finanțare a terorismului.
În vederea descoperirii beneficiarului real din spatele unei firme, Legea nr. 129/2019 prevede o serie de obligații de informare a autorităților. În esență, societățile înregistrate la Registrul Comerțului vor trebui să divulge autorităților (precum și altor entități, precum băncile, în unele cazuri) informații precum:
- „beneficiarul lor real, inclusiv cu privire la modalitatea prin care se concretizează această calitate”;
- persoana fizică ce deține controlul asupra unei persoane juridice (direct sau indirect, prin intermediul altei persoane juridice). Controlul poate viza: deținerea unui număr suficient de acțiuni care să permită exercitarea controlului; deținerea unui număr suficient de drepturi de vot; deținerea capitalului care să permită controlul; alte modalități de exercitare a controlului;
- de asemenea, astfel de informații vor trebui divulgate nu doar autorităților, ci și altor entități care au obligații în temeiul legislației relevante (de exemplu, băncile, în respectarea îndatoririlor de cunoaștere a clientelei).
Referitor la registrele în care vor apărea informații precum cele menționate mai sus, e vorba de:
- un registru central organizat la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului pentru persoanele juridice care au obligația de înmatriculare în registrul comerțului, cu excepția regiilor autonome, companiilor și societăților naționale;
- într-un registru central organizat la nivelul Ministerului Justiției pentru asociații și fundații;
- într-un registru central organizat la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor.
Informațiile de mai sus trebuie raportate, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii (21 iulie 2020), de către societățile care trebuie să se înregistreze la Registrul comerțului. Nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei. Aceeași perioadă se aplică și pentru fundații și asociații, însă legea prevede dizolvarea, ca sancțiune pentru nerespectarea obligației de divulgare.
În privința persoanelor care au acces la astfel de informații, pe lângă autorități, mai pot să le acceseze entități precum bănci, care, la rândul lor, au obligații de raportare - de exemplu, în privința obligațiilor de cunoaștere a clientelei. În același timp, este lăsată posibilitatea de accesare a informațiilor în cauză și oricăror altor persoane care pot justifica un interes legitim. De exemplu, s-ar putea argumenta că o persoană care finanțează constant o fundație ar putea avea un asemenea interes.
Noua lege adaugă anumite obligații suplimentare față de vechea lege în domeniu (e vorba de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului, în prezent abrogată). Toate chestiunile privind comunicările detaliate sunt noi, precum și cele referitoare la înscrierea în registre sau persoanele care au acces la asemenea registre.
De asemenea, vechea lege punea accentul pe obligația entităților precum băncile de a descoperi beneficiarul real din spatele tranzacțiilor. Acum, înființarea acestor registre și obligațiile de raportare vor oferi autorităților publice, în mod direct, informațiile relevante (ceea ce nu înseamnă că entități precum băncile nu mai au obligații de identificare).
În final, Legea nr. 129/2019 mai prevede că, în 120 de zile de la intrarea ei în vigoare, vor putea fi folosite registrele la care am făcut referire mai sus. Astfel, ele ar trebui să devină operaționale până la sfârșitul lunii noiembrie.
adriandimitriu 
Iryssina