avocatnet.ro 
ACTUALIZARE (07.06.2021): Proiectul a fost republicat în dezbatere la Ministerul Justiției într-o formă cu multe ajustări față de forma inițială. Urmărește traseul său legislativ în articolul de aici.
__________
Proiectul de lege, care va transpune în legislația noastră Directiva europeană 1.023/2019, trebuie să treacă și de Guvern, și de Parlament pentru a ajunge să se aplice (o prezentare comparativă a modificărilor propuse poate fi consultată în detaliu aici).
Înainte de orice, trebuie precizat că definiția debitorului în dificultate financiară va fi înlocuită cu o definiție mai largă, care să acopere mai multe tipuri de dificultăți, nu doar cele financiare (de exemplu, scăderea cifrei de afaceri cu cel puțin 20% sau orice eveniment care poate duce la o scădere a cifrei de afaceri în viitorul apropiat). Totodată, în cadrul procedurilor de prevenire a insolvenței, comunicarea se va face prin mijloace rapide, cum ar fi faxul sau e-mail-ul.
Se va introduce acordul de restructurare, o procedură nou-nouță
Prin procedura acordului de restructurare, datornicul va supune confirmării judecătorului sindic un acord de restructurare negociat în prealabil cu creditorii ale căror creanțe sunt afectate. În baza acestuia, datornicul își va redresa activitatea și își va achita total sau parțial creanțele afectate în perioada stabilită prin acord. La fel ca mandatul ad-hoc, care o să dispară complet din Legea insolvenței, acordul de restructurare va fi tot o procedură de prevenire a insolvenței.
Concret, așa cum reiese din proiectul de lege, datornicul aflat în dificultate va propune un acord de restructurare. Acesta va fi întocmit fie de administratorul restructurării, fie de datornic, cu ajutorul administratorului restructurării.
Administratorul va fi contractat de debitor dintre practicienii în insolvență care sunt activi. În esență, administratorul va verifica și atesta faptul că datornicul este în dificultate, va face sau va ajuta la facerea acordului de restructurare și va monitoriza implementarea acestuia.
„Acordul de restructurare propus este comunicat creditorilor ale căror creanțe sunt afectate, de către administratorul restructurării, prin orice mijloace de comunicare care permit confirmarea primirii. Odată cu transmiterea acordului de restructurare propus, administratorul restructurării va indica și procedura de vot, precum și adresa de corespondență, inclusiv de e-mail, la care poate fi comunicat votul. Termenul pentru transmiterea votului nu va putea fi mai mic de 10 de zile de la data transmiterii acordului”, scrie în proiect, cu precizarea că apoi vor exista negocieri cu creditorii și că acordul va putea fi modificat, iar ulterior documentul va fi votat.
În urma votării, în maximum trei zile de la încheierea procesului-verbal de constatare a votului, administratorul va depune la instanța competentă o cerere de confirmare a acordului, împreună cu anumite documente.
„Cererea de confirmare a acordului de restructurare se judecă în procedură necontencioasă, fără citarea părților, în cameră de consiliu, iar judecătorul sindic va pronunța o soluție în termen de maxim 10 zile de la data înregistrării cererii. (...) Hotărârea prin care se soluționează cererea de confirmare se comunică debitorului, administratorului restructurării și tuturor creditorilor ale căror creanțe au fost afectate de acordul de restructurare”, este prevăzut în propunerea de act normativ.
Important! Prin excepție, în cazul datornicilor care în anul precedent n-au trecut de o cifră de afaceri de un milion de euro și dacă acordul e votat cu unanimitate, se trece peste partea cu confirmarea de către judecătorul sindic. În acest caz, acordul va fi avizat doar de către un practician în insolvență.
După confirmarea în instanță, activitatea datornicului va trebui restructurată conform celor prevăzute în acord. Timp de trei ani după confirmarea judecătorească, administratorul restructurării va monitoriza trimestrial implementarea acordului (chiar dacă perioada de executare este mai mare). Monitorizarea se va face atât cât este valabil acordul, dacă perioada documentului este sub trei ani. Așadar, părțile vor stabili durata concretă a acordului.
În fine, procedura va înceta prin pronunțarea unei hotărâri de către judecătorul sindic, fie pentru că acordul a fost îndeplinit, fie pentru că acordul a eșuat.
Conform expunerii de motive a proiectului de lege, procedura mandatului ad-hoc este folosită atât de rar, în prezent, încât este aproape inutilă pentru datornici. Noua procedură, în schimb, este gândită ca un instrument mai ușor de folosit în special pentru microfirme. În plus, aceasta este parțial extrajudiciară și nu aglomerează instanțele judecătorești, părțile având o mai mare libertate pentru negocieri.
Ajustări la procedura concordatului preventiv
Conform celor de la Ministerul Justiției, o să apară o modificare la suspendarea executărilor silite în cazul procedurii concordatului preventiv.
Executările se vor opri automat de la data deschiderii procedurii, pentru susținerea negocierilor - patru luni, cu posibilitatea de prelungire până la 12 luni. În prezent, o asemenea suspendare apare mai târziu în procedură și oricum este neclară (protecția de executările silite este una dintre marile probleme actuale ale mecanismului). Totodată, procedura va putea fi inițiată și de către creditori (cu acordul debitorului), nu doar de către datornic.
Apoi, se va modifica procentul de vot necesar aprobării planului de restructurare - de la 75% din valoarea masei credale la 50% + 1 în fiecare categorie de creanțe afectate sau chiar la un procent mai redus uneori, dar nu mai puțin de 30% din valoarea totală a creanțelor afectate.
Mai departe, perioada de executare a concordatului preventiv, de 24 de luni, va fi dublată la 48 luni, fiind considerată prea scurtă actualmente. Totodată, mai sunt pregătite și alte ajustări procedurale:
- negocierea planului se va face doar cu titularii de creanțe afectate;
- se va face împărțirea creanțelor pe clase pentru vot;
- vor fi rezolvate probleme precum lipsa datei de referință la care se întocmește lista creditorilor sau lipsa datei de la care curge termenul pentru exprimarea votului asupra ofertei de concordat;
- o să apară noi definiții pentru unii termeni esențiali în procedură (cum este definiția creanțelor în litigiu);
- se va reglementa regimul creanțelor curente.
ContSters120042
Comentarii articol (0)