Acordarea zilei libere pentru autorecenzare e obligatorie, iar data trebuie stabilită de comun acord cu salariatul. Ce riscă angajatorul dacă refuză?

După cum stabilește OUG 19/2020, salariații “care se autorecenzează prin intermediul internetului au dreptul la o zi liberă, plătită, în scopul încurajării utilizării cu predilecție a acestei metode”.

În plus, tot acolo găsim și “obligația angajatorului de a o acorda, iar în aceste condiții putem lua în discuție cel mult opțiunea salariatului de a solicita acordarea dreptului, nu și posibilitatea ca angajatorul să refuze o astfel de solicitare”, după cum punctează Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă, într-un răspuns dat unei solicitări a redacției noastre pe această temă.

De fapt, actul normativ prevede că angajatorii persoanelor care fac dovada autorecenzării online au obligația de a le acorda acestora ziua liberă plătită, la o dată stabilită de comun acord cu acestea. Ziua liberă plătită trebuie acordată în cel mult 12 luni de la data realizării cu succes a autorecenzării.

“În același timp, potrivit art. 38 din Codul muncii, salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, iar orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate, însă, în acest caz, exercitarea dreptului este condiționată de îndeplinirea obligației de a comunica angajatorului, pe lângă solicitarea în sine, și dovada ori confirmarea autorecenzării”, mai subliniază specialistul.

Cu alte cuvinte, dacă nu există o solicitare sau o confirmare din partea salariatului, angajatorul nu e obligat să acorde ziua liberă stabilită de OUG 19/2020. Astfel, neîndeplinirea obligației care-i revine salariatului, de a solicita ziua liberă sau de a aduce dovada autorecenzării, nu ar putea fi interpretată ca o renunțare la dreptul prevăzut de lege în sens strict, fiind practic o neexercitare a dreptului.

Totodată, nici angajatorul nu poate refuza acordarea zilei libere până în momentul în care s-ar împlini termenul de prescripție, prin interpretarea, în mod eronat ori abuziv, a sintagmei „la o dată stabilită de comun acord”.

“Deși în lista sancțiunilor prevăzute de actul normativ prin care a fost stabilită această obligație a angajatorului - de a acorda o zi liberă plătită salariatului care se autorecenzează - , respectiv dreptul salariatului de a beneficia de aceasta, nu regăsim nici una care să facă trimitere în mod direct la acest aspect sau la întârzierea nejustificată, nu putem spune că refuzul direct sau indirect ar putea rămâne nesancționat”, e de părere Dan Năstase.

La modul concret, începând din momentul în care salariatul solicită acordarea zilei libere pentru autorecenzare, angajatorul trebuie să inițieze discuția pentru stabilirea datei exacte în care va îndeplini această obligație. În cazul în care nu se ajunge la un acord, angajatorul poate fi reclamat de către salariat la Inspecția Muncii.

Așa cum atrage atenția Dan Năstase, “și în acest caz avem o situația în care, în lipsa unui comportament bazat pe buna-credință a părților, putem ajunge chiar la un conflict individual de muncă, nefiind exclusă nici varianta sesizării instanței competente pentru soluționarea acestuia”.

Potrivit Legii 62/2011 a dialogului social, conflictul individual de muncă are ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații care decurg din contractele individuale și colective de muncă ori din acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, precum și din legi sau din alte acte normative.

Astfel, putem constata existența unui conflict individual de muncă și-n acest caz, deoarece e vorba despre exercitarea unui drept, în cazul salariatului, și neîndeplinirea unei obligații, în cazul angajatorului.

Cum se poate declanșa un conflict de muncă

Fiecare dintre cele două părți implicate poate declanșa conflictul de muncă. Pe de-o parte, angajatorul poate încerca să impună o zi anume pentru acordarea de timp liber salariatului ce se autorecenzează și, pe de alta, salariatul să dorească acordarea zilei libere într-un moment în care angajatorul nu o poate face din motive obiective.

Dacă în cazul unui salariat, solicitarea zilei libere pentru autorecenzare reprezintă un drept, în cazul angajatorului vorbim de o obligație, iar respingerea cererii salariatului este, de fapt, o încălcare a legislației.

Așadar, acordarea zilei libere nu poate fi pusă sub semnul întrebării, iar stabilirea cu exactitate a datei în care se acordă aceasta ține de voința ambelor părți. În cazul în care conflictul de muncă ajunge în instanță, după cum precizează Dan Năstase, sarcina probei revine angajatorului, acesta având obligația să justifice refuzul acordării dreptului în una dintre zilele propuse de către salariat, iar un motiv ar putea fi perturbarea activității.

“Am precizat «în una dintre zilele propuse» pentru că, în considerarea principiului bunei-credințe și al consensualității, consider că ambele părți ar trebui să propună cel puțin două zile (poate chiar mai multe), astfel încât să se poată realiza consensul în privința uneia, mai ales atunci când discutăm despre o perioadă suficientă - 12 luni”, mai apare în răspunsul specialistului.

Chiar dacă recensământul a început deja, ce-i drept, cu o etapă tehnică, autorecenzarea online se va putea face începând cu data de 14 martie 2022, ceea ce-nseamnă că, tot de atunci, salariații pot începe solicitarea de zile libere pentru asta.