Munca la negru: Iată toate situațiile în care angajatorii pot fi amendați cu zeci de mii de lei

Modificările recent aduse Codului muncii (în vigoare din 7 august 2017) tratează cu precădere chestiunea muncii "la negru", nedeclarate, însă acum munca "la negru" nu mai înseamnă doar situația în care cineva muncește fără forme legale, adică fără contract de muncă. Iată cum definește Codul chestiunea muncii nedeclarate, nelegalitate pentru care angajatorii pot primi amenzi de mii de lei:

1. Încheierea unui contract de muncă prea târziu

"Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activității de către salariat", impune Codul muncii. Primirea la muncă a unei persoane „fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității” este un caz de muncă nedeclarată, potrivit Codului muncii. Așadar, pentru a evita amenzile, e foarte important ca actul să fie încheiat, în scris, măcar în ziua dinaintea începerii activității muncitorului.

Acum, angajatorii pot fi sancționați cu câte 20.000 de lei pentru fiecare muncitor pentru care nu a încheiat contractul de muncă în aceste condiții. Angajatorii nu mai riscă însă pedepse cu închisoarea. Până acum, existau două situații: dacă inspectorii găseau până la cinci persoane fără contract de muncă, aplicau o amendă între 10.000 și 20.000 de lei pentru fiecare persoană în parte; dacă se găseau mai mult de cinci lucrători "la negru", atunci era incidentă altă sancțiune - se activa răspunderea penală, sancțiunea fiind închisoarea de la trei luni la doi ani sau amenda. În realitate, așa cum au motivat inițiatorii acestor modificări ale Codului, prea puțini angajatori erau trași la răspundere penală, iar ceea ce ar fi trebuit sancționat mai sever, ajungea să fie sancționat mai ușor decât situațiile mai puțin grave.

2. Contractul care nu a fost transmis la timp în Revisal

Tot muncă nedeclarată e considerată acum și „primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității”. Practic, asta înseamnă că, pentru a fi pe deplin în spiritul legii, angajatorul trebuie să aibă grijă nu doar să încheie contractul înainte de începerea activității, ci și să-l transmită în Revisal. Altfel, pentru fiecare astfel de situație, angajatorul riscă acum o amendă de câte 20.000 de lei, conform ultimelor modificări.

3. Munca pe timpul cât contractul de muncă e suspendat

Încă din septembrie anul trecut, Curtea Supremă a stabilit că primirea la muncă a unui salariat cu contractul suspendat este un caz de muncă fără forme legale, în afara contractului. De atunci, inspectorii de muncă au putut considera astfel de situații ca muncă "la negru". Acum, Codul muncii se referă expres la astfel de situații ca muncă nedeclarată și sancționată la fel ca cele două cazuri de mai sus, adică cu câte o amendă de 20.000 de lei pentru fiecare astfel de salariat. După hotărârea Curții, inspectorii aveau posibilitatea să aplice amenzi între 10.000 și 20.000 de lei, ceea ce înseamnă, deci, că regimul sancționator este mult mai dur acum.

Suspendarea unui contract individual de muncă poate să intervină fie de drept, fie prin acordul părţilor, fie la iniţiativa angajatorului sau a salariatului, conform Codului.

4. Munca "la gri"

Cunoscută în general ca muncă la gri, situația în care se muncește peste norma parțială înscrisă în contract se consideră acum muncă "la negru", nedeclarată. „(...) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial” este al patrulea tip de muncă nedeclarată pentru care angajatorii pot primi amenzi de la inspectori.

Pentru fiecare salariat găsit într-o astfel de situație, inspectorii pot acorda amenzi de câte 10.000 de lei. Având în vedere prevederile din Codul muncii, nu se poate spune că astfel de salariați fac muncă suplimentară, pentru că la contractele part time ea nu e permisă decât în mod excepțional, așa cum aminteam aici. Până acum, pentru astfel de situații (foarte des întâlnite în practică, de altfel), angajatorii nu primeau sancțiuni prea mari – cel mult amenzi de 3.000 de lei, pentru nerespectarea regimului muncii suplimentare. Ca să nu mai spunem că, în astfel de situații, practica judecătorească nu era tocmai unitară cu încadrările.