Cinci lucruri pe care trebuie să le știi despre referendumul din acest weekend

De fapt, mă refer strict la chestiunile juridice, care au un caracter obiectiv - sau, cel puțin, un grad relativ de obiectivitate. Astfel, redau mai jos o serie de întrebări legate de referendumul pentru revizuirea Constituției, care va avea loc mâine și poimâine, care să clarifice anumite aspecte. Și la care voi răspunde exclusiv pe baza unor prevederi legale sau pe baza unor eventuale modificări (fie substanțiale, fie de interpretare), tot ale unor norme.

1. Care sunt efectele referendumului?

Principalul efect este modificarea articolului din Constituție care prevede dreptul la căsătorie. În prezent, acest drept este garantat „soților”. Modificarea, dacă referendumul este validat, presupune schimbarea termenului „soți” cu sintagma „bărbat și femeie”.

Care sunt efectele? Nu cele pe care le credeți. Limitarea căsătoriei la bărbat și femeie este prevăzută și în Codul civil. Cu alte cuvinte, nici acum nu pot să se căsătorească două persoane de același sex. Astfel, din acest punct de vedere, modificarea se referă la ceva ce există deja, într-un act normativ de valoare inferioară.

Dar tocmai faptul că actul normativ unde este prevăzută limitarea este de valoare inferioară Constituției îl face mai ușor de modificat. Constituția, în schimb, e mult mai greu de modificat, iar acesta ar fi principalul avantaj al validării referendumului: existând limitarea căsătoriei la bărbat și femeie în Constituție, nu ar fi deloc ușor să se modifice aceasta, în viitor, astfel încât să fie permise căsătoriile între persoane de același sex.

2. Dar nu poate fi acest lucru și un impediment pe viitor?

Ar exista și un mare dezavantaj, dacă situația e privită în perspectivă. Mai exact, România este parte la niște tratate internaționale și niște structuri juridice internaționale și supranaționale care ne obligă să respectăm anumite obligații, mai ales obligații privind drepturile omului. Printre acestea, se află și dreptul la căsătorie.

E adevărat că, în prezent, nu suntem obligați să legalizăm căsătoriile între persoane de același sex. Iar cea mai importantă instanță privind apărarea și garantarea drepturilor omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nu recunoaște un drept la căsătorie între persoane de același sex.

Dar, în același timp, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care stă la baza hotărârilor Curții, este un instrument juridic în evoluție continuă. Iar evoluția aceasta se bazează și pe evoluția valorilor statelor care sunt parte la Convenție (printre care și România).

Iar dacă tot mai multe state parte la Convenție vor ajunge să permită căsătoriile între cuplurile homosexuale, s-ar putea ajunge la o schimbare de perspectivă și în cazul Curții, aceasta eventual recunoscând dreptul la căsătorie între persoane homosexuale ca făcând parte din dreptul general la căsătorie (articolul 12 din Convenție).

De asemenea, există persoane (inclusiv judecători ai Curții, în opinii separate) care consideră că este contrar Convenției să se facă o discriminare între căsătoriile privind persoanele de același sex și căsătoriile între persoanele heterosexuale. Bineînțeles, nimeni nu spune că, în prezent, asta e situația juridică obiectivă, însă există șanse să se schimbe.

Dacă se întâmplă așa ceva, ce facem? Schimbăm iarăși Constituția ca să respectăm drepturile omului? Ar trebui să ne gândim un pic și la posibilele efecte, nu doar la sensibilitățile de moment. Ceea ce nu înseamnă că modificarea Constituției este greșită, dar decizia de la baza acesteia, măcar, să se facă luând în considerare întregul context.

3. Referendumul e invalidat. Pot cuplurile homosexuale să se căsătorească?

Nu. Cum am menționat și în cadrul răspunsului la prima întrebare, există Codul civil, care nu permite căsătoria între persoane de același sex.

4. Chiar dacă referendumul e validat, ar putea fi recunoscute căsătoriile homosexuale?

Acest lucru nu depinde de rezultatul referendumului. Există o diferență între încheierea unei căsătorii în România și recunoșterea unei căsătorii în România, pentru a nu fi afectate alte drepturi ale persoanelor vizate.

De exemplu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că libertatea de mișcare implică recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în Uniunea Europeană în scopul garantării dreptului la ședere al unuia din soți. Totuși, acest aspect este limitat la cazurile când este implicată libertatea de mișcare, ca valoare fundamentală a Uniunii Europene.

Mai mult, Curtea Constituțională a României a hotărât, de asemenea, că, deși legislația noastră civilă nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex încheiate în străinătate, asta nu trebuie să împiedice acordarea unui drept de ședere în România soțului unui român dintr-o astfel de căsătorie.

Însă ce trebuie reținut, în acest context, este că, indiferent de rezultatul referendumului, dreptul Uniunii Europene derogă de la dreptul național, conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.

5. Va împiedica rezultatul referendumului adopția de copii de către persoane homosexuale?

Un alt aspect cu privire la care se discută mult este adopția de copii de persoane homosexuale și dacă referendumul va afecta această chestiune.

Însă, în realitate, adopțiile se pot face și de către persoane singure. Cu alte cuvinte, indiferent de rezultatul referendumului, o persoană dintr-un cuplu homosexual (cuplu de persoane necăsătorite, adică) poate adopta singură un copil, indiferent de rezultatul referendumului. Cadrul referendumului se referă exclusiv la căsătorie, nu și la adopții.