UPDATE: Ce presupune, în mare, mecanismul de restructurare a datoriilor pentru marii restanțieri ai statului

Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale a intrat pe 8 iulie în vigoare și prevede un mecanism de restructurare a datoriilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, mecanism care vizează pe cei cu datorii de peste un milion de lei (neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală): firmele private sau de stat.

Mecanismul e deschis firmelor doar șase luni (până pe 8 februarie 2020), timp în care vor trebui să-și construiască planuri de restructurare pe care să le prezinte Fiscului (dar încă mai trebuie adoptate norme suplimentare). Firmele putea evita astfel intrarea în insolvență, obținând eșalonarea plăților, chiar ștergerea unor datorii, însă vor trebui să achite procente însemnate din acestea până la finele anului și anul viitor. Pentru asta, contribuabilii trebuie, cel mai probabil, să ceară bani de la bănci.

Până pe 30 septembrie 2019, firmele au timp să cântărească situația datoriilor, posibilitatea reală de încadrare în condițiile impuse prin ordonanță și pentru a construi, cu ajutorul unui expert independent, un plan de reorganizare (cam ca în cazul unei insolvențe) care să fie prezentat celor de la Finanțe pentru a obține restructurarea. Deși solicitarea de restructurare se poate face până în februarie anul viitor, Fiscul trebuie notificat mai devreme, până la finele lui septembrie.

"Debitorul care dorește să își restructureze obligațiile bugetare, potrivit prezentului capitol, are obligația de a notifica organul fiscal competent cu privire la intenția sa până la data de 30 septembrie 2019, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, și se adresează unui expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare și a testului creditorului privat prudent", scrie în OG nr. 6/2019.

Apoi, planul va trebui respectat întocmai, sub supravegherea Fiscului. Altfel, companiile vor reveni la situația inițială, din care "singura soluție este cea pe care lege o prevede" (falimentul), așa cum sublinia ministrul finanțelor atunci când ordonanța a fost adoptată.

Ca să beneficieze de restructurare, contribuabilii solicitanți vor trebui să îndeplinească, pe lângă criteriul valorii minime a datoriilor (un milion de lei), și alte condiții:

• să nu fie eligibili pentru eșalonarea la plată prevăzută de Codul de procedură fiscală (de pildă, să nu bifeze condiția referitoare la constituirea garanției);
• să nu fie intrați în procedură de insolvență; să nu fi fost dizolvat;
• pe lângă planul de restructurare necesar (elaborat de un expert independent), firmele trebuie să prezinte și testul "creditorului privat prudent";
• să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
• să fi achitat, până la data depunerii cererii de restructurare, toate obligațiile bugetare scadente după 1 ianuarie 2019 sau care sunt scadente, declarate suplimentar, stabilite sau transmise spre recuperare după eliberarea certificatului de atestare fiscală și până la data cererii de restructurare.

Cine intră într-un astfel de mecanism trebuie să respecte măsurile asumate în planul de reorganizare întocmai și consecvent. Ministrul finanțelor a subliniat că mecanismul nu-i va ajuta în niciun fel pe cei care "dau un tun și apoi dispar". Respectarea planului va fi monitorizată îndeaproape de Fisc. Ministrul s-a referit totodată și la faptul că cine se întinde aici mai mult decât poate duce, de fapt, nu va mai beneficia apoi de alte mecanisme viitoare. Altfel spus, șansa trebuie apreciată.

Cei care își vor permite să achite datoriile în schema propusă de Finanțe vor putea să obțină ștergerea unor procente semnificative din datoriile restante la finele anului trecut, adică cele pentru care se cere restructurarea - maximul de datorii ce pot fi șterse e de 50%. Înlesnirea la plată a obligațiilor va putea fi obținută pentru maximum șapte ani.

De unde vor scoate restanțierii banii ca să achite datoriile și să obțină și facilitățile fiscale la maximum? De la instituțiile financiare. Ministrul Teodorovici a subliniat că ordonanța aceasta e un context interesant și pentru bănci pentru că pot credita companiile care intră în astfel de mecanisme de restructurare.

Un mecanism aproximativ identic a mai fost cuprins într-un proiect de act normativ care a apărut în spațiul public la începutul acestui an, dar care nu s-a concretizat într-o reglementare în vigoare până acum - scriam despre el în acest material la vremea respectivă. Acolo erau luate în calcul datoriile restante la 31 decembrie 2017.