Modalitatea de adoptare a hotărârilor consiliilor locale, modificată în noul Cod administrativ

Codul administrativ al României a fost adoptat recent prin ordonanță de urgență, iar pentru a intra în vigoare trebuie publicat în Monitorul Oficial. Actul normativ include numeroase reglementări din domeniul administrației publice, printre care și modalitatea de adoptare a hotărârilor consiliului local și răspunderea funcționarilor publici cu privire la actele administrative. Mai exact, este vorba despre majoritatea care trebuie întrunită pentru ca actele să poată fi adoptate și despre răspunderea juridică în cazul actelor administrative nelegale care au adus prejudicii.

În ceea ce privește hotărârile emise, o schimbare față de legislația actuală o constituie tipul de majoritate cu care consiliile locale le vor adopta, respectiv cu majoritate absolută sau cu majoritate simplă (jumătate plus unu dintre membrii consiliului local prezenți la ședință), după caz. Excepția de la această regulă o vor face hotărârile referitoare la dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate a bunurilor imobile. În aceste cazuri, hotărârile se vor adopta cu majoritatea calificată, adică două treimi din numărul consilierilor locali aflați în funcție.

În prezent, hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți, dar textul ordonanței care reglementează Codul administrativ al României introduce conceptele de „majoritate calificată” sau „majoritate absolută”.

Majoritatea absolută este definită în noul Cod administrativ ca fiind „primul număr natural mai mare decât rezultatul procentului stabilit prin lege la totalul membrilor în funcție ai organului colegial”. Cu majoritate absolută se vor adopta hotărâri referitoare la:

• bugetul local;
• contractarea de împrumuturi;
• stabilirea de taxe și impozite locale;
• participarea la programe de dezvoltare (județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră);
• organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului
• asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau străine
• administrarea patrimoniului
• participarea cu împrumuturi, capital sau bunuri

Tot cu majoritate absolută se vor adopta și hotărârile privind buna funcționare a consiliului și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului.

Referitor la răspunderea pe actele administrative, OUG-ul nu aduce multe modificări față de ce prevede actualmente Legea administrației publice locale nr. 215/2001, dar transformă răspunderea juridică exclusivă a semnatarilor actelor în răspunderea autorității executive (primarii) sau deliberative (consiliile locale), atunci când actele nelegale au adus prejudicii cuiva. Când spunem acte nelegale ne referim la cele nefundamentate, neavizate și necontrasemnate din punct de vedere tehnic sau al legalității.

„În cazul în care printr-un act administrativ al autorităților administrației publice locale emis sau adoptat fără a fi fundamentat, contrasemnat sau avizat din punct de vedere tehnic sau al legalității s-au produs consecințe vătămătoare, este angajată răspunderea juridică a autorității executive sau autorității deliberative, după caz (...)”, prevede textul ordonanței.

Trebuie menționat că în OUG nu se mai regăsește protecția conținută de actuala Lege a funcționarilor publici în cazul în care aceștia au sesizat încălcări ale legii, deontologiei etc, dar se păstrează ideea de delegare a competențelor de la primar la funcționari.

Atenție! Codul administrativ nu se aplică, deocamdată. Pentru a intra în vigoare, el trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial.