CJUE: Confiscarea, la graniță, a sumelor nedeclarate ce depășesc 10.000 de euro e contrară dreptului UE

Hotărârea CJUE poate fi consultată aici. În esență, instanța europeană a reținut că practica autorităților române de a confisca orice sumă de bani introdusă în România nedeclarat și care depășește 10.000 de euro nu poate fi permisă, din cauză că este contrară dreptului Uniunii Europene (contrară liberei circulații a capitalurilor, care este garantată și poate fi limitată doar în cazuri excepționale).

Logica hotărârii este că o confiscare a întregii sume reprezintă o sancțiune excesivă, raportată la scopul urmărit - de a determina respectarea obligației de declarare. Practic, cel care nu-și declară suma este lipsit de întreaga suma introdusă în țară (sau scoasă, după caz). Acest lucru ar afecta puternic libera circulație a capitalurilor, din cauză că astfel de situații ar putea determina anumite persoane să nu mai transfere capital în anumite state ale Uniunii Europene, unde știu că nedeclararea acestuia i-ar putea lipsi complet de sumele pe care doreau să le introducă în statul respectiv.

Vorbim, însă, exclusiv de confiscarea sumei de bani pentru că nu a fost declarată, nu și pentru alte motive. De exemplu, pentru combaterea spălării de bani, situație în care discutăm de o altă problemă și, astfel, de alte considerente - ce ar putea justifica acea confiscare.

De asemenea, trebuie separată interdicția de a confisca suma de bani de o eventuală amendă aplicată pentru nedeclarare. Atât timp cât amenda în cauză este proporțională cu scopul urmărit (sancționarea și prevenirea faptelor de nedeclarare), aceasta ar putea fi permisă. Însă și aici este foarte important ca amenda să nu cuprindă cea mai mare parte a sumei nedeclarate. În aceeași hotărâre citată aici, CJUE a reținut că o amendă de 60% pentru nedeclararea unei sume mai mari de 50.000 de euro nu ar fi justificată. Este greu să se stabilească, exact, ce amendă ar fi justificată, în acest context, însă este rezonabil că orice amendă ce ar depăși jumătate din suma nedeclarată este, probabil, ilegală. 

Ca rezultat imediat al acestei decizii, astfel cum au menționat și cei de la Țuca Zbârcea & Asociații (fiind implicați direct în litigiul care a dus la sesizarea Curții prin întrebarea preliminară), într-un comunicat trimis pe adresa de e-mail a redacției, „este clar că, pe viitor, nu vor mai putea fi emise procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor care să cuprindă sancțiunea contravențională complementară a confiscării sumelor nedeclarate la frontieră care depășesc limita de 10.000 euro”.

Avantaje există și pentru cei care au făcut plângeri contravenționale și ale căror cauze se află acum pe rolul instanțelor, din cauză că hotărârea CJUE va produce efecte și în aceste situații. Teoretic, acest lucru ar trebui să fie valabil și pentru cei ale căror plângeri contravenționale au fost soluționate, deși situația este un pic mai complicată aici, din cauza cadrului legislativ ușor ambiguu.