La modul concret, OUG 4/2021, care a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial nr. 117, modifică, printre altele, articolul 250 din Codul administrativ (OUG 57/2019), în sensul în care, de-acum, “[f]uncțiile de prefect și de subprefect sunt funcții de demnitate publică”.

Înainte de apariția OUG 4/2021, articolul 250 din Codul administrativ stabilea că “[f]uncțiile de prefect și de subprefect sunt funcții din categoria înalților funcționari publici”.

Acest lucru înseamnă, pe scurt, că prefecții și subprefecții vor putea să fie, în mod oficial, membri ai unor partide politice. Acest lucru este “în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică”, așa cum scrie în nota de fundamentare ce a însoțit ordonanța în forma de proiect.

Chiar dacă ordonanța a intrat deja în vigoare, prevederea care modifică statutul prefectului și subprefectului se va aplica la 30 de zile de la apariția ei, adică din 5 martie 2021.

Cu toate că legislația nu permitea până acum, în mod oficial, ca aceste funcții să fie ocupate de oameni politici, în practică, astfel de cazuri nu erau rare. De altfel, acest lucru a fost subliniat, cu ocazia adoptării acestei ordonanțe, și de ministrul dezvoltării, Cseke Attila: “(…) reglementăm în drept ceea ce avem de fapt, pentru că, în realitate, avem de foarte mulți ani, indiferent de guvernare, avem în funcțiile de prefect și în funcțiile de subprefecți oameni politici. Şi terminăm cu această ipocrizie. E de notorietate că oameni politici, prin diverse concursuri organizate, prin proceduri organizate, ajung în categoria funcționarilor publici pentru a exercita, în mod temporar, această funcție de prefect sau de subprefect”.

“Funcția de prefect, conform Constituției României, articolul 123, alineatul 2, este de a reprezenta, la nivel local, Guvernul. Guvernul, întotdeauna, este unul politic, votat de o majoritate politică în Parlament, susținut de o majoritate politică, drept urmare, inclusiv pe Constituția, pe reglementarea Constituției actuale, din punctul nostru de vedere, funcția de prefect trebuie să fie, în mod clar, funcție de demnitate publică”, a mai adăugat ministrul.

Potrivit Constituției, Guvernul trebuie să numească câte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, acesta fiind reprezentantul Executivului pe plan local şi persoana care conduce serviciile publice ale ministerelor şi ale altor organe ale administraţiei publice centrale din județe.