Recursul compensatoriu și cum ajung, de fapt, condamnații să iasă mai repede din detenție

Din capul locului, trebuie spus că "vinovat" de eliberarea mai rapidă din detenție a condamnaților nu este recursul compensatoriu, ci mecanismul liberării condiționate, care nu există de ieri, de azi în Codul penal și care funcționa, până să apară recursul compensatoriu, la fel de bine.

Când deținutul îndeplinește anumite condiții dobândește vocația (dar nu și dreptul) de a fi liberat condiționat. Dacă am vorbi de un drept la liberare condiționată, probabil că foarte puțini condamnați ar ajunge să execute toată pedeapsa care le-a fost pusă în frunte.

Ceea ce a făcut recursul compensatoriu, introdus în legislația noastră prin Legea nr. 169/2017, a fost să aducă un ajutor în plus pentru cei care vor să iasă mai devreme din detenție. Ca să înțelegem cum funcționează acest recurs compensatoriu, e e cazul să înțelegem cum funcționează liberarea condiționată - care sunt condițiile:

• cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește zece ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de zece ani;
• cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
• a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
• instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.

Cumulativ, condamnatul ar trebui să fi stat o perioadă minimă încarcerat în regim deschis/semideschis și să-și fi plătit datoriile în civil (despăgubiri, inclusiv cele către stat). În practică, această ultimă condiție nu este îndeplinită întotdeauna: dacă acel condamnat nu are venituri  de niciun fel, nu are bunuri și nimeni nu-l poate ajuta, nu va putea niciodată să-și achite obligațiile civile, dar va putea fi eliberat mai repede din detenție dacă arată judecătorului că nu are mijloace să se achite bănesc față de părțile implicate.

Nu trebuie deloc să scăpăm din vedere că cei care sunt liberați condiționat ies din închisoare mai devreme pentru că instanța cărora li s-au adresat cu această cerere le-a dat voie să iasă. Fără nicio urmă de îndoială, aici poate interveni oricând o doză de subiectivism. Dacă ne uităm în Codul penal vedem că se lasă instanței posibilitatea să-i dea condamnatului dreptul să iasă sau să nu i-l dea ("instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate" este formularea din cod).

Recursul compensatoriu ajută, dar nu foarte mult

În Legea nr. 169/2017, act care a trecut de votul aleșilor poporului acum doi ani, scrie că acei condamnați care au stat în închisoare în condiții necorespunzătoare (tot în lege scrie și ce înseamnă asta) au dreptul să beneficieze de un calcul al pedepsei executate efectiv mai avantajos. Mai exact, la fiecare 30 de zile de stat în condiții proaste, se consideră că a stat cu șase zile mai mult. Într-un an de zile de stat în astfel de condiții nu se câștigă însă foarte mult în plus.

"La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată", scrie, mai exact, în legea menționată.

Când contează aceste 6+6+6+...+6 zile în plus? În principal, atunci când se decide, de către instanță, la cererea condamnatului, dacă merită să iasă mai devreme sau nu.

E greșit să spunem că cei condamnați au dreptul să iasă mai repede din închisoare numai datorită acestui mecanism al recursului compensatoriu. Ei ies mai devreme, în primul rând, datorită mecanismului liberării condiționate, la care acest recurs compensatoriu contribuie într-o mică proporție - se raportează doar la una din cele patru condiții, dacă ne uităm mai sus.

Al doilea caz când pot ieși mai devreme este cel în care, folosindu-se de zilele câștigate prin recursul compensatoriu, ies puțin mai devreme decât momentul la care ar fi trebuit să se ispășească pedeapsa aplicată: să zicem că un deținut a câștigat 72 de zile prin recursul compensatoriu și face o cerere în baza Legii nr. 169/2017 pentru a ieși cu 72 de zile mai devreme pentru că a stat în condiții necorespunzătoare. Mai clar, mecanismul acesta nu poate ajuta singur la eliberarea cu un an sau doi mai devreme a unui deținut.

Doar cifrele ne arată ce și cum

Printr-un comunicat de presă remis redacției noastre de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), vedem cam cât de mulți condamnați beneficiază, de fapt, de liberarea condiționată. Dacă ne uităm la anii 2014-2017, când recursul compensatoriu nu se aplica, o să observăm că cifrele sunt ceva mai mari decât în 2018.

"Din totalul celor 14.402 persoane care au beneficiat de prevederile Legii 169/2017, un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiționată de către instanţele de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei", scrie ANP în comunicatul transmis.

Recursul compensatoriu a profitat unui număr de 2.551 de condamnați care au ieșit mai devreme din închisoare cu pedeapsa considerată ispășită integral (deci nu prin liberare condiționată). Dar nu prin tăierea unui număr semnificativ de zile din pedeapsă, așa cum arătam mai sus.