Peste 300.000 de contribuabili așteaptă normele pentru aplicarea "amnistiei fiscale"

Ca să le dea posibilitatea contribuabililor (firme, persoane fizice, organizații neguvernamentale, primării și celelalte) să profite de mecanismul ștergerii accesoriilor fiscale din OG nr. 6/2019, Fiscul trebuie să adopte norme suplimentare, de punere în aplicare - să vină cu o procedură detaliată, cu formulare și altele necesare.

Ordonanța e în vigoare din 8 august, dar Fiscul n-a venit cu norme decât pentru primul mecanism din ordonanță, cel al restructurării financiare (pentru marii datornici). Cu toate că acesta al ștergerii accesoriilor e mecanismul accesibil celui mai mare număr de contribuabili: când au dat publicității prima oară proiectul acestei "amnistii", cei de la Finanțe au estimat un număr total de 312.025 de potențiali beneficiari (22.988 de persoane fizice, 285.322 de societăți cu capital privat, 1.114 contribuabili înregistrați în scop de TVA pentru achiziții intracomunitare și 1.107 contribuabili publici).

În schimb, pentru măsura din capitolul I al ordonanței, cea privind restructurarea financiară a celor cu datorii de peste un milion de lei, beneficiarii estimați sunt 31 de companii de stat și 2.634 de firme private (pentru care, oricum, mecanismul este unul foarte greu accesibil - am dezvoltat subiectul aici).

Mecanismul se adresează tuturor contribuabililor cu datorii restante sub un milion de lei la 31 decembrie 2018, iar pentru datoriile ce sar de acest prag, numai firmele nu pot beneficia de el. Cu toate că, în varianta inițială a proiectului, firmele cu datorii mai mari de un milion de lei puteau obține și ele ștergerea accesoriilor fiscale. Uitarea firmelor din categoria datoriilor peste un milion de lei a fost criticată de fiscaliști și de mediul de afaceri și considerată oarecum discriminatorie.

În mare, odată ce vor exista normele suplimentare despre care vorbeam și mecanismul va fi pe deplin aplicabil în practică, contribuabilii vor trebui să se grăbească să plătească, până la 15 decembrie, datoriile principale restante la 31 decembrie 2018, ca să beneficieze de ștergerea dobânzilor și penalităților aferente acestor datorii.

O măsură care putea fi și mai bună

Dincolo de faptul că scapă din vedere firmele cu datorii peste un milion de lei, Finanțele puteau să țină cont și de alte sugestii ale mediului de afaceri pentru aplicare acestei "amnistii", a subliniat Ana-Maria Iordache, partener D&B David și Baias, cu ocazia prezentării mecanismului în cadrul unei conferințe recent organizate de PwC România. Mecanism care, de altfel, aduce destul de mult cu amnistia din 2015, dar care e posibil să nu aducă la fel de multe venituri la bugetul de stat.

Concret, termenul la care s-au raportat cei de la Finanțe pentru datoriile restante -- 31 decembrie 2018 -- putea fi mai apropiat de momentul când a intrat ordonanța în vigoare, adică de luna august.

"Scopul măsurii e încurajarea conformării voluntare și, practic, această ordonanță nu e altceva decât vestita Ordonanță a Guvernului nr. 44/2015 -- amnistia fiscală din 2015 -- «reloaded».

Măsura e una de bun augur și, mai ales în contextul Ordonanței 44, unde impactul asupra veniturilor bugetare a fost unul pozitiv (a adus cca. 450 de milioane de lei la buget), ne așteptăm ca și acum să avem un impact pozitiv, poate într-un cuantum mai redus, din moment ce nu se aplică tuturor contribuabililor.

Ar fi putut sa fie o măsură și mai bună, dacă ar fi fost avut în vedere și propunerile mediului de afaceri în privința termenului la care se analizează obligațiile fiscale restante - în opinia noastră, e greu de crezut că un contribuabil care avea obligații fiscale restante la 31 decembrie 2018, până acum, nu a fost executat sau nu a plătit voluntar măcar o parte; mai sunt și situații de acest fel, dar era mai oportun ca acest termen să fi fost cât mai aproape de momentul intrării în vigoare a acestei ordonanțe".

Trebuie să punctăm însă că una dintre condițiile pentru a beneficia de facilitatea aceasta e plata obligațiilor fiscale aferente acestui an.