Cu alte cuvinte, un medic rezident care, după ce își termină perioada de pregătire, nu rămâne în spitalul sau în unitatea medicală un număr de ani egali cu durata rezidențiatului va fi obligat să restituie cheltuielile ocazionate cu pregătirea sa, dar fără să restituie și bursa de rezidențiat. Motivul principal pentru care ICCJ a ajuns la această concluzie ține de natura bursei, care e văzută ca o cheltuială salarială, nu una pentru formarea profesională.
„[D]reptul de a primi bursa de rezidențiat este condiționat de desfășurarea efectivă a activității specifice rezidențiatului în temeiul unui contract individual de muncă (...). Așadar, acordarea bursei de rezidențiat nu este influențată de obținerea unor performanțe în pregătirea de rezidențiat sau în procesul de învățământ postuniversitar, ci reprezintă o formă specială de venit datorată de unitatea sanitară medicului rezident pe perioada în care acesta își desfășoară, în concret, activitatea specifică în temeiul contractului individual de muncă, participând efectiv la activitățile și responsabilitățile clinicilor, secțiilor, laboratoarelor, cabinetelor de specialitate, de medicină de familie, cabinetelor medico- dentare și farmaciilor în care efectuează pregătirea, sub îndrumarea și supravegherea directă a coordonatorilor săi din instituțiile și unitățile sanitare acreditate, fiind salarizat conform legii”, a reținut ICCJ, în cadrul deciziei (paragrafele 100-101).
„Raportat la aceste circumstanțe, împrejurarea că medicul rezident încheie un contract de muncă de tip special, care, în acest caz, are și o componentă intrinsecă, obligatorie, de formare profesională, componentă care, de altfel, este permisă și de art. 20 alin. (2) lit. a) coroborat cu art. 196 alin. (2) din Codul muncii, nu este de natură a conduce la concluzia că bursa de rezidențiat reprezintă o bursă de studii sau o alocație bănească acordată medicului rezident pentru perfecționarea sa profesională ori pentru acoperirea cheltuielilor de studii. (...)
[C]âtă vreme dreptul instituit prin art. 18 alin. (1) din O.U.G. nr. 103/2013 - de a beneficia de bursa de rezidențiat - este direct condiționat de componenta practică a pregătirii în rezidențiat, care se află în legătură cu munca efectiv prestată de medicul rezident, rezultă că bursa de rezident nu este destinată exclusiv să acopere efortul financiar făcut de unitatea sanitară pentru pregătirea profesională a acestuia, ci reprezintă o formă indirectă, atipică, de majorare a veniturilor salariale cuvenite medicilor rezidenți pentru munca prestată”, a mai punctat Curtea (paragrafele 102, respectiv 104 din decizie).
Atenție! Bursa pentru rezidențiat s-a acordat, până în iunie 2017, pentru cei care obțineau venituri din salariul sau solda lunară mai mici de 3.000 lei. Din iulie 2017, în schimb, plafonul până la care se acordă această bursă a crescut, ea putând fi accesată și de cei cu salarii/solde lunare mai mici de 7.100 lei. În ambele cazuri, însă, cuantumul bursei era/este de 670 lei.
Comentarii articol (0)