Activitate raluk0207

Mama trebuie sa dezbata întâi moștenirea după bunici, sa aibă documentatie cadastrala si certificatul de moștenitor intabulat și ulterior, va poate face acte.

Dacă succesiunea după părinți a fost dezbătută în instanță, tot pe calea instantei trebuie sa mergeți.
Apoi, fratele dvs a rămas moștenitor dupa părinți. Asta înseamnă că a acceptat întreaga masă succesorala (nu doar terenurile care l-au interesat).
Degeaba nu au nepoții pretenții.
Ei își mostenesc tatăl, iar tatăl lor ii moștenește pe bunici.
Daca vreti sa ramaneti dvs cu casa, cel mai probabil, va trebui sa le achitați sulte nepoților dvs.

Puteți sa ii vindeți cota dvs, la prețul pe care l-ati convenit.
Va trebuie: certificatul de moștenitor, documentația cadastrala, certificat de atestare fiscala și adeverința de rol de la Primarie, adeverințe de la utilități ca nu sunt datorii, polița de asigurare PAD, actele de identitate și certificatele de căsătorie.

Da, poate.
Important e sa ca martorii sa nu fie rude cu defunctul.

Faceți o întreaga telenovelă, dintr-o situație comună.
Am înțeles. Mama e în concubinaj cu un bărbat, aflat în proces de divorț.
Când se va termina divorțul, mama și cu el se vor căsători.
Vor fi un cuplu căsătorit ca oricare altul, cu toate drepturile și obligațiile legale.
Mama dacă ii ia numele, își va schimba buletinul, iar în caz de deces, soțul supraviețuitor îl va moșteni pe soțul decedat.
Nu e nimic complicat, nu e nimic deosebit, nu e vreo excepție de la ceva.

Dacă nu se căsătoresc, nici el, nici mama nu se vor moșteni reciproc.

miro56ro a scris:

Ca si costuri e mai accesibil testamentul. Dar daca acum la intocmirea testamentului cel cu donatia declara ca nu mai are nicio pretentie, mai poate solicita reductiunea?

Cat timp trăiți dvs, părinții, nu are ce declarație sa dea și nici la ce sa renunțe. Deocamdată nu are niciun drept și nicio calitate.
Drepturile lui de moștenitor se nasc la decesul dvs.
Este mai accesibil testamentul acum.
Dar dacă puneți la socoteală și dezbaterile celor doua moșteniri (a dvs și a sotiei), când trageți linie, este mai mult.
În plus, nu e neapărat corect fata de copilul în cauză.
Primului i-ati dat un bun din timpul vieții, fiind proprietar de la data semnării contractului, iar al doilea ar trebui sa dezbata moștenirea.

Nu va da nimeni titlu de proprietate.
Actul dvs de proprietate este contractul de vânzare cumpărare.
Ăla dovedește proprietatea.

Actele de proprietate sunt de mai multe feluri: contracte de vânzare/donatie/întreținere/renta viageră, dare în plata, acte de partaj, hotărâri judecătorești, certificate de moștenitor etc etc etc.

De ce nu i-l dați tot prin donație?
Testamentul nu este act de proprietate.
După decesul dvs se întâmplă, ca va trebui dezbătută moștenirea după amândoi, unde vor trebui sa fie prezenți ambii copii și unde copilul care a primit donația poate solicita reductiunea testamentului.

Nu. Este un pact asupra unei moșteniri viitoare, iar un astfel de act e nul absolut.

DlGoe a scris:

Daca nu va intereseaza mostenirea, nu faceti nimic! Orice ati face, declaratia de neacceptare, etc, va costa bani+timp. Notarii pot interoga tot felul de baze de date, le pot cere institutiilor, nu au nevoie de actele dvoastra! Ruda sa astepte trecerea termenului de acceptare de un an, apoi se va improprietari fara a avea nevoie in niciun fel de dvoastra.

Declarația de neacceptate costa maximum 100 de lei și este gata în cel mult jumătate de oră.
Nu..fiți Gică contra, de parca unii sunt obligați sa stea după alții. Nimeni nu este obligat sa rămână în indiviziune.
Iar moștenitorii care vor sa dezbata moștenirea se pot adresa oricând instanței, unde cheltuielile sunt semnificativ mai mari și unde vă apucă și 2 ani de la deces, ca să mai plătiți în plus și impozit la stat.
Grozav "sfat"!
La ce instituții sa ceara notarul? Și ce baza de date sa interogheze?
Și mai ales, de ce ar face-o? Nu e treaba lui.
Procedura succesorala este o procedura necontencioasa, bazata pe acordul moștenitorilor.
Dacă moștenitorii doresc și cooperează, moștenirea se dezbate, dacă nu, la instanță.
Și după 10 ani, moștenitorii au nevoie fie de o procura fie de o declarație de renunțare din partea celorlalți.
Nu se improprietareste nimeni după 1 an, asa, automat.