Constanta nu e doar un oras. E si un loc in fisa postului

23 Mai 2009

Timp de citire: 2 min.

Salvează articol Îl poți citi, ulterior, când ai timp.

Omul - cumul de fapte, nu de vorbe. Cred ca am mai vorbit la un moment dat despre chestia asta, dar imi revine in minte ori de cate ori ma enervez pe cineva. Gandul ca oamenii sunt cumulul faptelor pe care le fac, nu al ideilor pe care le cred/spun. Adica ideea ca degeaba esti excelent, degeaba faci chestii extraordinare si iti depasesti cu mult colegii daca nu stii sa iti mentii constanta in ceea ce faci.

Uneori, geniul e un handicap
Asa se face ca oamenii extraordinari ajung deseori la coada societatii, pusi la zid de cele mai mici amanunte ale vietii lor. Daca muncesti doar 2 zile pe saptamana, atunci cand tragi linie o sa observi ca un om mediocru te-a intrecut la finalul celor 5 zile pe care le petrece la munca. Daca ai sclipiri de geniu care te fac adversar imbatabil in mai toate instantele, dar le folosesti o data sau de doua ori pe luna, o sa-ti pierzi toti clientii pentru simplul motiv ca n-au de unde sa stie cand sunt zilele cu pricina.

Asa ca, ma gandesc de multe ori ca oamenii adevarati sunt aia care reusesc sa faca multe lucruri in mod constant. Genialii ma cam plictisesc.

Odata ce ai variante si alegi liber, shut up!
Stiu, e criza, ar trebui sa vorbim despre bani si salvare de la faliment. Dar tocmai asta e ideea. In momentele de criza, poate ar fi bine sa ne gandim si la prostiile care ne-au adus aici. Sa ne gandim fiecare cat de bine ne folosim puterile si daca nu cumva avem o impresie prea buna despre noi. Sau, dimpotriva, suntem prea smecheri pentru filmul asta.

Cu ani in urma, am fost ofertat de compania care este visul oricarui om pasionat de IT. Am ales insa, inainte de al doilea interviu, sa raman in Romania si sa-mi fac treaba pentru afacerea mea. De la acel moment mi-am jurat ca n-o sa mai comentez niciodata daca sunt sau nu apreciat in ceea ce fac, daca primesc sau nu rasplata adevarata a muncii mele. Cand o sa simt ca nu merit ceea ce mi se intampla, ca sunt peste conditiile pe care le primesc undeva, o sa imi iau jucariile sa plec. Fie ca e vorba de afacerea mea, de afacerea altora sau de simplele alte lucruri pe care le fac.

Si, da! Ma regasesc in unele cazuri comentand. Nu-mi place aia, nu-mi place cealalta. La finalul zilei, insa, singurul lucru care imi vine in minte e unul singur: “E alegerea ta. Asa ca tine-ti gura!”. Oamenii adevarati nu pierd timpul regretand ce ar fi putut fi daca. Si nici ce ar fi in caz ca. In timpul ala, mai bine stai de vorba cu ai tai. Mai bine dormi. Sau incerci sa te calmezi.

Ideile de mai sus mi se aplica si mie. Caci, nu-i asa, eu spun lucruri pe blog, dar n-aveti de unde sa stiti daca imi aplic mie propriile sfaturi. Ce am invatat insa e ca e mai bine sa fii constant decat sa fii genial. Si asta nu prea uit des.

Incearca constanta! Fara taxa de statiune
Stiu, e mai bine sa fii mereu nemultumit de ceea ce ai. E mai la fel de misto ca atunci cand injuri mai mult decat lauzi.

Problema adevarata apare atunci cand nu te mai baga nimeni in seama. Stii cum e, nemultumitului i se ia darul.

EDITORIAL

Constanta nu e doar un oras. E si un loc in fisa postului

Alin Popescu ,

Comentarii articol (12)