Cu o saptamana in urma, scriam despre puterea creatorilor de discursuri politice. Iar discutia lansata atunci in forum a prins si a dat nastere unor discutii paralele, menite sa ofere oamenilor un punct de la care sa porneasca in evaluarea politicienilor pe care-i vad la televizor. Iata cateva dintre concluziile de pana acum.
Articolul continuă mai jos
Asa ca saptamana trecuta, am lansat o intrebare in Forum. Discutia "Top 3 probleme de rezolvat de catre politicieni" a adus in prim plan cateva lucruri foarte practice pe care le-ar putea aborda cineva in drumul spre un mandat politic reusit. Si exemplele de inceput erau:
1. Analiza modului in care institutiile statului functioneaza si se raporteaza la cetateni (aici se pot include si politicile fiscale, de asistenta sociala, judiciare, etc.). Nu neaparat filosofica, ci pragmatica. Unde e nevoie de oameni? Unde e birocratie excesiva? Se pot testa programe de debirocratizare (scuze, nu stiu daca exista cuvantul). E posibil un astfel de proces? Cat ar putea dura? Ca mie imi pare o solutie interesanta. In management se practica des. Intelegi ce se intampla, testezi solutii, aplici solutiile bune la scara larga.
2. Orientarea cadrului legislativ in concordanta cu schimbarile de mai sus. Monitorul Oficial ar trebui obligat sa faca variante consolidate ale legilor, iar legile ar trebui oferite gratuit oamenilor. In toate variantele posibile. Pentru ca ele stau la baza oricarei societati solide. La noi, sunt doar obiect de ciupeala.
3. Definirea identitatii Romaniei pentru cei care nu stiu cine suntem si care e ideea cu tara asta. Aici putem include tot felul de teorii, dar practica spune ca Romania ar trebui perceputa din afara ca o tara in care se intampla ceva. Croatia e tara in care mergi in vacanta, Egiptul e tara piramidelor, USA e tara visului american, Finlanda e tara lui Mos Craciun, etc.
Raspunsurile nu s-au lasat asteptate:
Gabriela Pintea 1. Orice este posibil, in timp si luand masuri radicale. Abordarea unui asemenea subiect de catre un politician mi se pare ca ar putea fi o locomotiva.
Si ar fi o solutie si pentru functionarii publici prea multi si pentru cei prea putini.
Problema, din pacate, e oarecum transata: de 20 de ani in functii de conducere sunt numiti oameni politici, care aduc alti oameni dupa ei. Anul acesta a fost emis si act normativ in acest sens, asumandu-si ceea ce stia toata lumea ca se intampla.
Deci, pentru inceput, in institutiile publice nimeni n-ar trebui numit pe criterii politice. De-abia dupa ce rezolvi acest lucru care, repet, se intampla de 20 de ani, poti continua. Cu absolut orice masura!
Se poate testa orice, eu, functionar public, ma simt aproape mai mereu un cobai. Aproape fiecare director pe care l-am avut, nestiind ce trebuie sa faca, a facut ce l-a taiat capul, fara sa se gandeasca la consecinte. Sigur, rareori testul a fost ceva serios si necesar.
Ca sa conluzionez, trebuie separat politicul de institutiile publice, odata pentru totdeauna. Stiu sigur ca acesta este primul pas.
Trope_doi 2. Cadru legislativ? E haos legislativ! Prea multe modificari la modificarea modificarii! Prea multe diferente in aplicare (si chiar intelegerea legilor) in diferite zone! Functionarii publici care intalnesc in practica anumite probleme trebuie sa le ”colecteze” si sa faca un raport pe care trebuie sa il inainteze cu propunerea pentru modificarea legii astfel incat la nivel national sa se aplice legea fara diferente! Dar fac ei aceasta? Nu, pentru ca ar trebui sa munceasca efectiv 8 ore...
Comentarii articol (1)