Gresesc doar intr-o singura privinta: atunci cand considera intoarcerea acasa ca pe un esec...
Articolul continuă mai jos
Mersul cu o mie de mijloace de transport pana la serviciu sau pana in centrul orasului, dormitul in autobuz sau in metrou, cele doua slujbe dintre care, de cele mai multe ori, una se petrece noaptea...
Bucuria sarbatrorilor, umbrita de amintirea Craciunului de acasa, a carnatilor aburinzi ori a sarmalelor pe care mama stia atat de bine sa le faca.
Inocenta noastra, cand realizam falsitatea decorului din jur, atunci cand ne apare pentru prima data clar faptul ca nu poti avea, la tine acasa, acea viata pe care ti-ai dorit-o.
Somnul, pe masura ce tresaririle nocturne, initiate de sunetul strident al telefonului, pot genera, intr-o miime de secunda, scenarii de groaza.
Mandria, sau mai degraba orgoliul, atunci cand intelegem ca suntem oameni la fel ca toti ceilalti, bantuiti de aceleasi fantome sau starniti de aceleasi fantasme. Sfiala, pe masura ce verbul "a te descurca" are mai multa legatura cu supravietuirea. Veninul, caci aici nuantele dispar, iar tintele necazurilor noastre nici nu viseaza ca existam.
O lume, in termeni generici, o lume a trecutului, a copilariei prelungite uneori, a viselor frante, a drumurilor stiute deja. O lume a mandriei desarte, si a parintilor si a prietenilor.
Uneori, dupa toate acestea, cei norocosi castiga o viata. Altii confunda supravietuirea cu viata insasi. Sau isi urmeaza destinul, care le-a harazit implinirea departe, peste mari si tari, intr-un tinut necunoscut pana mai ieri. Majoritatea merg inainte, si isi vad de viata lor, sperand la mai bine. Gresesc doar intr-o singura privinta: atunci cand considera intoarcerea acasa ca pe un esec...
In editorialul de data viitoare, o sa vedem ce am putea avea de castigat. Astept opiniile dumneavoastra la alin @ avocatnet.ro.
Comentarii articol (0)