Sunt oameni carora le e frica si oameni care adora sa se expuna unei multimi. Sunt oameni care privesc fara agitatie un viitor discurs si oameni care-si uita cuvintele imediat ce s-au pozitionat acolo. Stiu, pentru ca si eu sunt la fel. Si asa ... si asa. Si lucrul asta m-a ajutat, dar m-a si incurcat de multe ori. Pornind de la ideea asta, cred ca a venit vremea sa mai discutam si despre defectele noastre. Cine, stie, poate ii ajutam si pe altii sa le depaseasca.
Articolul continuă mai jos
Cand eram mic, ma inroseam ori de cate ori invatatoarea spunea ceva cu referire la mine. Adica, era ca si cum oamenii aia toti fusesera deodata facuti atenti asupra unui simplu fapt: ca eu exist. Si sentimentul asta m-a urmarit de mai multe ori de-a lungul timpului. Si mai penibil este faptul ca era insotit de un lucru trist: ma balbaiam si mi-era greu sa-mi ordonez cuvintele intr-un sir coerent. Orice as fi facut, tot degeaba. Dracul era prea negru pentru mine, iar mai mult de 2 oameni care ma priveau ma transformau intr-un monstru rosu si balbait.
Apoi, anii au trecut si am ajuns la facultate. Unde mi-am infrant timiditatea printr-un truc usor de invatat. Esti timid? Fa exact pe dos. Poarta-te ca si cum n-ai avea niciun fel de inhibitii. Si am ajuns sa pun intrebari, sa contest profesorii si sa vorbesc cu toti si despre toate.
Si nebunia de moment nu m-a parasit nici atunci cand m-am hotarat sa scriu o carte. Au ras de mine toate rudele cand le-am povestit ce am de gand sa fac. Aveam 24 sau 25 de ani si voiam sa scriu o carte care sa fie publicata de o editura mare. Asa incat m-am apucat de scris si am terminat dupa vreo 6 luni un manuscris despre modul in care poti face marketing pe web in Romania (avocatnet.ro exista deja de vreo 2 ani). Am trimis manuscrisul editurii Teora si… am asteptat. Dupa vreo cateva luni, m-a sunat Teodor Raducanu, omul din spatele editurii si m-a invitat sa stam de vorba. Si asa a aparut pe piata Webmarketing in Romania.
Apoi, am prins si mai mult curaj si am inceput sa cred cu adevarat in ce fac. Si viata a mers mai departe, cu partile ei bune sau rele. Si am ajuns de mai multe ori in fata unor situatii in care trebuia sa vorbesc unui public. Am observat ca imi place si ca ma simt mai bine decat credeam atunci cand stau acolo si povestesc.
Si … a mai trecut ceva timp si mi-am adus aminte ca sunt timid. Si astazi, cand ma gandesc la asta, imi vine sa rad. Pentru ca public, spun lucruri pe care in liceu le-as fi inghitit si le-as fi pastrat pentru mine. Asa mi se parea firesc atunci.
Am spus povestea asta pentru ca trebuie sa stii ca oamenii se schimba. Oamenii merg mai departe si isi inving limitele. Desi asta nu e neaparat un lucru bun. Daca crezi ca numai tie ti se intampla toate lucrurile de care vorbeam la inceput, ai acum un motiv sa vezi ca si altii au trecut prin asta. De regula, pe masura ce imbatranesti, ai o perspectiva mai relaxata asupra unor probleme pe care alta data le-ai fi considerat de “viata sau moarte”. Lumea e mai usor de cucerit decat ai crezut inainte.
Asa incat lasa timiditatea deoparte, lasa-ti frica sa se certe singura in capul tau si incearca macar o data sa fii altfel.
P.S.
Inca mai rosesc, dar mi-e din ce in ce mai greu sa descopar momentele cand mi se intampla. Pentru ca atunci cand esti timid, atentia ta e indreptata mai intai spre tine si doar apoi spre partenerul de discutie. Stii ca ti-ai depasit timiditatea atunci cand nu mai esti atent la tine si te porti firesc.
P.P.S.
Da, imi place sa vorbesc in public. Dar nu-mi place sa merg la evenimente publice :) . Nu-mi place sa intalnesc oameni si sa vorbesc de dragul de a face conversatie. Nu-mi place sa spun lucruri banale doar de dragul de a vorbi cu o anumita persoana. Si nu am reusit niciodata sa-mi ascund aversiunea fata de lucrurile care ma enerveaza. In public, adica. Si… stii de ce? Pentru ca, daca timiditatea se poate invinge, altceva nu prea poti defrisa niciodata din capul tau. Sentimentul ca unii oameni nu merita nici macar un cuvant. :)
Dincolo de PS-uri, intrebarea ramane, totusi. Eu sunt timid. Tu ce defecte majore ai reusit sa-ti invingi?
Comentarii articol (17)