Masuri anticriza propuse de patronate: Cota unica de 10% si plata TVA la incasarea facturii

A. Masuri generale de interes economic si social
1. Cresterea gradului de absorbtie si de accelerare a procesului de implementare a fondurilor structurale prin:

• Crearea si implementarea campaniilor de informare si promovare a fondurilor structurale din  perspectiva beneficiarilor. Profesionalizarea „assesment-ului” proiectelor prin inventarierea potentialilor  beneficiari, consultanta acordata viitorului beneficiar, scrierea corecta a proiectului , dezvoltarea unui „civism”  responsabil al partilor implicate;
• Definirea clara a notiunii conflict de interese pentru o interpretare unitara si sanctionarea celor care  desi se afla in conflict de interese conduc din umbra diverse proiecte si ONG-uri. Introducerea unui sistem  de motivare a specialistilor (functionari si personal contractual) din cadrul institutiilor publice care lucreaza  in proiecte finantate din fonduri structurale. Deblocarea cu celeritate a ocuparii posturilor vacante in cadrul  autorita ilor care gestioneaza instrumentele structurale, pe baza analizei incarcarii personalului.
• Crearea unui ambiante parteneriale intre beneficiari si AM/OI/OIR prin stabilirea unei proceduri mai  flexibile de comunicare/interactiune dintre acestia. In acest moment angajatii AM/OI/OIR au o atitudine  neprietenoasa, inducand beneficiarilor teama . Starea generala este tensionata si baneficiarii sunt tratati  cu suspiciune. La nivelul AM aproape ca este interzis contactul beneficiarilor cu personalul.
• Accelerarea procesului de evaluare si contractare a proiectelor si de reducere a termenelor de  efectuare a platilor, in principal prin introducerea unui sistem de motivare a specialistilor din cadrul  autoritatilor de management .
• Ridicarea nivelului profesional al evaluatorilor de proiecte si “standardizarea” acestei activitati  pe baza unor criterii transparente care sa probeze performanta si expertiza relevanta a persoanelor  respective pentru domeniul in cadrul caruia evalueaza;
• Crearea de “parghii” financiare prin Fondul de rezerva al Guvernului, necesare sprijinirii in
implementare a beneficiarilor de proiecte (vezi sistemul practicat in UK – “investors in people”);
• Simplificarea sistemului de accesare al fondurilor structurale si implicarea activa a statului si  partenerilor sociali (prin comisiile de dialog social) in procesul de urmarire a absorbtiei fondurilor si  implementarii proiectelor (vezi ex Spaniei, Portugaliei);
• Evaluarea continua a realitatii economice si sociale si realizarea de analize actualizate a nevoilor  regionale/natioanale pentru ca proiectele propuse sa se bazeze pe indicatori reali si sa contribuie  efectiv la devoltare. Stabilirea unor reguli de punctare in functie de tipologia proiectului pentru a orienta  beneficiarii si catre sectoare mai putin atractive.
• Evaluarea obiectiva si permanenta a tipologiei proiectelor aflate in implementare si a celor  contractate pentru eliminarea redundantei in ceea ce priveste interventia pe acelasi tip de grup tinta sau  dezvoltarea acelorasi tipuri de activitati de catre entitati diferite;
• Consultarea mediului de afaceri in perspectiva stabilirii prioritatilor pentru finantarea din instrumente  structurale aferenta perioadei de programmare 2014 – 2020.
• Depolitizarea totala a AM-urilor si numirea conducerii acestora pe criterii de competenta si  performanta.


2. Eliminarea imediata a impozitului minim. Reglementarea impozitului forfetar sa vizeze cu prioritate sectoarele in care activeaza firmele multinationale si marile intreprinderi, care au un grad mic de rentabilitate (industria chimica si petrochimica, industria tutunului, industria alcoolului).

3. Reducerea cotei unice de impozitare la 10%. Sumele pierdute la bugetul de stat prin diminuarea bazei de impozitare pot fi compensate prin impozitarea jocurilor de noroc on line atat in ceea ce priveste firmele organizatoare, cat si a jucatorilor care participa la acest gen de jocuri. In Romania este vorba de circa 500 de milioane de euro jucati anual on line (firmele ce detin aceste site-uri sunt din afara Romaniei), sume care nu sunt impozitate deloc la aceasta ora in Romania. In afara de ratiunile economice ale controlului jocurilor on line, supravegherea acestui domeniu joaca un rol si in prevenirea si combaterea spalarii banilor, protectia minorilor si in combaterea criminalitatii organizate. Pe de alta parte, este necesara modificarea prevederilor articolului 77 Cod Fiscal referitoare la impozitarea veniturilor obtinute din jocuri de noroc, astfel incat acestea sa poata fi aplicate. Inlocuirea exercitiului fiscal la 24 de ore cu impunerea fiecarui venit in parte si, acolo unde este necesar, a impozitelor procentuale cu unele forfetare, sunt masuri care vor conduce la cresterea semnificativa a veniturilor catre bugetul de stat din acest domeniu.

4. Cresterea accesului IMM-urilor la procedurile de achizitii publice, prin cresterea transparentei, dezvoltarea de servicii gratuite de informare si asistenta a IMM-urilor, realizarea unui parteneriat real cu confederatiile patronale reprezentative pe intreaga
durata a procesului de achizitie publica, eliminarea practicilor corupte si discriminatorii, cresterea sanctiunilor si angajarea raspunderii directe a personalului cu competente in domeniul achizitiilor publice, combaterea platilor intarziate, prin reglementarea obligatiei de plata a facturilor in termen de maxim 30 de zile calendaristice, cu sanctiuni (dobanzi si penalitati la nivelul celor pentru datorii la buget).

5. Scutirea de penalitati a societatilor comerciale care isi platesc pana la 31 decembrie 2010 datoria de baza din actele contabile catre bugetul de stat

6. Plata cu celeritate de catre entitatile achizitoare cu capital de stat a creantelor inregistrate catre sectorul de constructii la 01.01.2010 evaluate la 1,2 mld euro.

7. Promovarea unor masuri urgente si ferme de catre BNR de finantare a productiei si a investitiilor, aplicandu-se dobanzi la nivelul “bancilor mama” din tarile membre UE.

8. Eficientizarea sistemului de colectare a taxelor si impozitelor pentru asigurarea resurselor necesare administratiei publice precum si instituirea urgenta a simetriei in tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si ale MFP alaturi de entitatile achizitoare cu capital de stat.

9. Externalizarea serviciilor administrative din cadrul institutiilor de stat prin unitati economice non-profit pentru limitarea cheltuielilor bugetare.

10. Plata arieratelor prin achitarea de catre stat a datoriilor catre firmele private de la care au achizitionat bunuri si servicii catre ordonatori de credit secundari si tertiari, inclusiv autoritati locale.

11. Plata de catre stat a penalitatilor si dobanzi de intarziere la plata in cuantum egal cu cele

12. Reducerea la 6% a TVA pentru produsele alimentare

13. Facilitati fiscale pentru fiecare loc de munca nou creat si acordarea de subventii catre producatorii ce produc pentru piata interna.

14. Cresterea plafonului de ganrantere pentru Eximbank si a nivelului de capitalizare pentru CEC.

B. Masuri specifice de ordin legislativ

1. Implementarea unor proceduri clare si transparente de acordare a ajutoarelor de stat prin  aplicarea transparenta a masurilor OUG nr. 85/2008 privind stimularea investitiilor , a ajutoarele de stat,  cresterea transparentei si imbunatatirea activitatii noii Agentii Romane pentru Investitii. Noua ordonanta ar trebui sa sprijine si sa incurajeze prioritar aceste investitii.

2. Imbunatatirea legislatiei pentru sprijinirea producerii de energie din surse regenerabile pentru eficientizarea consumului energetic.

3. imbunatatirea cadrului legal privind ajutorul de stat (modificarea H.G. nr. 1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii economice durabile, in vederea  scaderii locuri munca).

4. Modificarea art. 26 alin. (1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii Legea dezvoltare suplimentarii programelor in derulare, pentru sustinerea infiintarii si dezvoltarii a 10.000 de IMM-uri.

5. Imbunatatirea urgenta a legislatiei achizitiilor publice in baza urmatoarelor propuneri:

•Reintroducerea FIDIC la respectarea spiritului, formei si fondului acestor norme, ca fiind cele mai echilibrate in  partajarea drepturilor, obligatiilor si riscurilor intre Contractant si Antreprenor;

•Termenul caietul de sarcini, pentru toti ofertanti sa ramana obligatia legala de indeplinit in executarea  lucrarii conform reglementarilor in vigoare ;

• Efectuarea platilor pentru investitiile din fonduri bugetare sa nu se faca doar in intervalul 24-31 ale fiecarei luni. Extinderea perioadei va contribui la reducerea blocajului financiar a  executantului ;

•Modificarea HG 264 / 2003 privind conditiile si limitele de acordare a avansurilor si aplicarea  normelor FIDIC referitoare la avansuri;

•Obligarea autoritatilor contractante de a accepta pentru garantiile de buna executiescrisori  de FIDIC;

•Stabilirea unei proceduri de elaborare a caietului de sarcini in care sa nu se mai facatrimitere  directa la anumiti prestatori de servicii si care sa elimine cerintele discriminatorii legate de  experienta tehnica similara exagerate.

6. Promovarea urgenta a Legii responsabilitatii fiscale care sa puna bazele bugetarii multianuale.

7. Armonizarea OUG 92/2009 privind amanarea la plata a obligatiilor fiscale neachitate la termen vederea

8. Armonizarea L50/91 actualizata prin L214/09 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii cu prevederile comunitare pentru fluidizarea procedurilor specifice (cu consultarea ARACO, RUR, OAR etc ).

9. Promovarea in regim de urgenta a unei Legi a locuintei care sa permita dezvoltari de proiecte pentru constructia de locuinte sociale in parteneriat cu autoritatile publice centrale sau locale.

10. Stimularea industriei autohtone si reducerea importurilor prin reglementarea in regim de urgenta, a extinderii masurilor adoptate prin Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, privind protectia impotriva intelegerilor si practicilor anticoncurentiale si accelerarea platilor comerciantilor catre toate IMM-urile furnizoare din industria usoara, mobila, produse chimice, etc.

11. Punerea in aplicare a art. 66 din Directiva 112/2006/CE si valorificarea bunelor practici europene in domeniul platii TVA-ului la incasarea facturilor, cu modificarea in regim de urgenta a Codului fiscal.

C. Masuri specifice pe euro-regiuni

Instituirea de planuri anti-criza pe cele 8 euro-regiuni. Utilizarea celulelor anti-criza la nivel regional pentru identificarea de masuri si parghii de relansare economica la nivelul euro-regiunilor. Economiile locale au un anumit specific si trebuie gandite in conformitate cu posibilitatile si resursele zonelor respective, in functie de industriile si posibilitatile locale.