Spune romanul adesea si isi inghite amarul. Politicienii sunt toti o apa si un pamant, iar cetatenii Romaniei s-au saturat sa ii schimbe intre ei. Asa ca, in deprimarea lor crunta, fac greva electorala si isi neaga astfel singurul mod in care pot schimba cu adevarat ceva: relatia cu conducatorii propriilor destine. Eu cred ca abordarea "daca te fac atent cand gresesti, o sa te gandesti de doua ori data viitoare" este indispensabila unei democratii. Tu ce parere ai?
Articolul continuă mai jos
Dupa reactiile de la editorialul trecut, am ramas putin pe ganduri. Nu-mi inchipuiam ca o sa trezim, cu discutia noastra, o reactie atat de puternica in randul oamenilor obisnuiti. Discutia a fost preluata pe bloguri, pe siteuri, a fost trimisa pe facebook si twitter, unde au existat comentarii separate, unde oamenii au venit cu propriile lor viziuni asupra lucrurilor. Am primit admonestari de la preoti si enoriasi. Mi s-au explicat fel de fel de situatii extraordinare pe care le-au trait unii oameni si am ramas cu impresia ca, macar pentru cateva zeci de mii de oameni, articolul acela a produs o mica schimbare.
Schimbare, ca forma de evolutie
Si am inceput sa ma gandesc. Cu o astfel de discutie, schimbi ceva? Si prima impresie e sa spui ca nu. Nu schimbi nimic daca vorbesti despre un lucru. Nu schimbi nimic daca nu incalci regulile si iti impui parerea cu forta. Asa o fi? Si am ajuns astfel sa ma gandesc la o discutie mai veche, un soi de nirvana discutiilor dintre romanii aflati la o bere ori intr-un mijloc de transport in comun: "De ce sa ma duc dom'le la vot? Ca oricum nu am cu cine sa ii schimb pe astia!".
Diagnosticul: deprimare electorala
Mentalitatea asta ne-a dus deja pe culmi ale progresului pe care nu le-am anticipat niciodata. Alegerile proaste, vopsite orgolios in alegeri de genul unica optiune, nu sunt deloc un pas inainte pentru niciun fel de societate normala. N-as vrea sa intelegi ca te invit sa votezi cu cineva sau altcineva. Nu despre asta as vrea sa vorbim astazi.
As vrea sa vorbim in schimb despre nuantele din spatele renuntarii la mersul la vot. As vrea sa atingem subiectul "deprimarea electorala a poporului roman" si as vrea sa concluzionam cum e mai bine: sa ii sanctionam pe cei care fac prostii la guvernare ori sa le inghitim greselile, sa le acceptam incompetenta si sa-i mangaiem pe cap mereu spunandu-le ca "ailalti ar fi facut, oricum, cu mult mai rau".
In politica, la fel ca si la bloc
Ca sa discutam serios, hai sa luam un exemplu pe care probabil ca l-am trait cu totii, cei care stam la bloc. Daca presedintele blocului in care stai (discutia e valabila si in cazul administratorului de bloc) nu da niciun semn ca s-ar pricepe la ce face. Dintre toate blocurile din jur, al tau arata cel mai urat. Instalatorul blocului e un om plictisit care-ti cere spaga pentru orice reparatie la partile comune ale blocului. Femeia de serviciu sta in coada maturii si nu face nimic. In casa scarii sunt vreo 4 sau 5 caini (hraniti de unii locatari) care latra si musca orice nou-venit. Celor care stau la ultimul etaj le curge mereu apa in cap, iar celor de la parter li se intampla saptamanal cate o poveste interesanta cum ar fi refularea WC-ului. Si exemplele pot continua, dar presupun ca ai prins deja ideea.
Stiu, lucrurile astea se intampla deja in multe blocuri, dar discutia noastra nu se refera la acele locuri, ci la modul de actiune. Ce faci tu, locatar al blocului in cauza? Stai cu mainile incrucisate si accepti ca asta e destinul tau? Te duci la biserica si depui un acatist? Sau mergi la urmatoarea sedinta a locatarilor si propui schimbarea Presedintelui si a Administratorului? Stiu, poate ca nu e vina lor, poate ca locatarii sunt lipsiti de buna cuviinta, dar Presedintele si Administratorul au un statut aparte in blocul respectiv: ei si-au asumat rolul administrativ al indreptarii lucrurilor, iar actiunile lor sau inactiunile lor au un efect direct asupra vietii celorlalti locatari. Daca ii schimbi cu alti oameni, arati ca neputinta sau nepasarea sunt sanctionate. Daca nu ii schimbi, arati ca merge si asa si cu siguranta iti va merge mult mai rau.
M-am gandit si... n-am cu cine
La fel ca si locatarul blocului din exemplul de mai sus, un cetatean al Romaniei s-ar putea gandi ca atunci cand o guvernare e proasta, la ultimele alegeri ar trebui sa isi puna problema sa o schimbe. In fond, traim intr-o tara in care furnizorii de utilitati fac ce vor ei, cainii umbla in hoarde agresive printre blocuri, conducatorii dosesc bani cum pot mai bine, ne curg adesea lucruri in cap si la fel de adesea ne pocneste un miros urat din cotloane suspecte ale vietii publice.
Ar putea deci, la urmatoarele alegeri, sa voteze pe altcineva (oricine are, cat de cat, imaginea unui guvernant potrivit), dar sa nu cada in plasa "unicei optiuni". Daca privesti un guvern ca pe unica optiune, dai apa la moara prostiilor viitoare pe care aceeasi guvernare le va face.
Citeam cu niste luni in urma cum ministrul japonez al justitiei si-a dat demisia pentru ca a facut o afirmatie: "eu nu am multe de facut, trebuie doar sa imi amintesc doua fraze pentru a scapa de interpelarile parlamentarilor: 'ma abþin sã fac comentarii pe aceastã tema' ºi 'ne ocupam de aceasta pe baza legii ºi a probelor pe care le avem'". Am vorbit cu prieteni si colegi care au ras gandindu-se cum ar fi sa se intample asta in Romania. "Niciodata!", au spus in cor. Si asta e adevarul.
Bineinteles, nici ei n-au... de ce
Niciodata, un demnitar al statului roman nu-si va asuma nimic. Nu-si va asuma greselile, nu-si va asuma spusele, nu-si va asuma rezultatele guvernarii. Pentru ca aceasta asumare trebuie sa fie rezultatul unor ani in care societatea pune in gura si in mintea cetatenilor niste valori fundamentale: onoarea (nu orgoliul), responsabilitatea (sub orice forma s-ar afla ea) si inclinarea spre altceva decat propriul interes.
Ca sa ajungem departe, trebuie sa sanctionam greselile unei guvernari proaste. Nu conteaza cu cine votezi, conteaza doar ca votul tau, acordat ca sanctiune a guvernarii pe care o consideri gresita, ii da politicianului un semnal foarte clar: "vad, aud, inteleg". O astfel de atitudine ii face pe politicieni sa inceapa sa invete cum e cu asumarea proprilor acte si fapte.
Ca sa ajungem departe, trebuie sa ne asumam rolul de votanti responsabili si nu de bocitoare fataliste, obisnuite sa spuna mereu "Asta e!". Ca sa ajungem departe, trebuie sa intelegem ca problema n-a fost niciodata "pe cine votez?", ci "votez pentru ca".
avocatnet.ro explicăm legislația
Comentarii articol (135)