Ganduri pentru acasa: De cati romani e nevoie pentru a schimba ceva?

Poate fi si inceputul unui banc, nu-i asa? Ca tot s-au obisnuit unii sa faca bascalie din orice. Adevarul este, insa, ca bascalia e o forma de indiferenta. Si eu, unul, m-am saturat de oameni indiferenti. Asa ca m-am gandit sa cautam impreuna proiecte si fapte pe care sa le scoatem in fata. Ce zici, ma ajuti?

Intrebarea din titlu e genul de intrebare pe care am auzit-o adesea. Ca sa schimbi lucrurile, ai nevoie de o armata de oameni, de multi bani si de resurse aproape nelimitate. Aiurea! In realitate, schimbarea e cel mai usor lucru de pe pamant. Greul vine abia atunci cand trebuie sa mentii schimbarea si sa o transformi in obisnuinta.

Ne-am schimbat de multe ori, si eu, si tu. Ne-am trezit dimineata cu gandul ca astazi e ziua cea mare, ca de astazi lumea va arata altfel. Cuprinsi de sentimentul asta, unii oameni decid sa se lase de fumat, sa renunte la alcool sau la mancatul tarziu noaptea ori la cine-stie-ce alte vicii. Si isi asuma schimbarea si ajung la finalul zilei cu fruntea sus. Dimineata, insa, trebuie sa inceapa din nou. Si atunci apar, de regula, indoielile: "Chiar merita?", "Daca as relua procesul asta, mai bine, in concediu?" si altele asemenea. Desi schimbarea s-a produs, mentinerea ei se dovedeste a fi imposibila.

Cam la fel se intampla si cu implicarea sociala. Pornesti la drum cu ganduri marete, iti definesti scopurile si totul pare a fi extrem de simplu. Observi, apoi, ca incep sa te cuprinda indoielile, ca unii oameni care erau langa tine renunta la implicarea lor, ca alti oameni se simt amenintati de proiectul tau si incep sa-ti puna piedici, ca ai de impacat o familie, o slujba zilnica si un proiect in care doar tu crezi, iar exemplele pot continua. Atunci e momentul cand se cern oamenii care-si duc la bun-sfarsit proiectele si oamenii care pun deoparte visul, acceptand ca schimbarea e imposibila.

Din fericire, de-a lungul timpului, au existat si oameni care au ales sa nu renunte. Oameni care si-au pus viata in stand-by si au devenit esenta proiectului pe care il sustin. Dupa multe biografii citite, am ajuns sa cred ca niciunul dintre acesti oameni n-a avut parte de prea multa fericire in viata lui. Fericirea vine adesea atunci cand ai timp sa o astepti.

Cand alergi prin viata, stresat si mereu in intarziere, cuprins de febra unui vis care-ti striveste fiinta precum un bolovan imens, nu ai timp sa te gandesti la fericirea ta. Iar cand proiectul tau de suflet s-a implinit, esti adesea prins cu detaliile lui, cu micile imperfectiuni pe care le are, cu alte proiecte care ti-au venit in minte.

Asta e viata unui om care alege sa schimbe ceva in lume. Fara indoiala, e o viata solitara. Suna rau si deloc atragator sa faci asta.

Sunt, insa, momente in viata noastra cand constientizam ca rolul nostru aici s-ar putea sa fie putin mai provocator decat rutina zilnica. Daca o faci pentru celebritate, bani ori alte sentimente meschine, e foarte probabil sa nu-ti mearga. In fond, politicienii conduc lumea, nu o schimba. Politicienii uniformizeaza lumea, arunca visele la cos, omoara creativitatea. Rolul lor este acela de a gasi solutii uniform acceptabile.

Generatorii de schimbare sunt, de regula, oameni obisnuiti. Oameni pentru care o situatie de fapt a devenit atat de derajanta, incat trebuie luate masuri. Oameni care au fost impresionati de o anumita situatie si au decis ca e vremea sa faca ceva. Oameni care-si exerseaza compasiunea in feluri greu de imaginat inainte.

Exemple ale unor astfel de oameni exista pentru fiecare cuvant pe care il scriu in aceasta fraza. Ei si altii ca ei sunt oamenii datorita carora o parte importanta a lumii are astazi vot universal, canalizare, educatie gratuita pentru copii pana la o anumita varsta, forumuri cu raspunsuri gratuite pe internet, platforme de interactiune si ajutor reciproc, boli eradicate, spitale mai bune si multe altele. Stiu, in Romania avem impresia ca multe dintre lucrurile enumerate de mine mai sus lipsesc. Si eu cred asta.

Dar, tocmai pentru ca unele lucruri lipsesc, Romania e locul in care avem nevoie de o mana de nebuni care sa-si porneasca proiectele si sa traga cu dintii de ele pana reusesc. Eu cunosc astfel de oameni si incerc sa ajut cat pot de mult proiectele lor. Si tu ai aflat de unii oameni de genul asta.

Hai sa renuntam sa ne gandim la ce castiga oamenii aia daca reusesc. Hai sa renuntam sa le judecam proiectele, cata vreme se dovedesc a fi benefice pentru societate. Hai sa nu-i mai banuim de lucruri necurate, sa nu ii mai includem in gasca excentrica a oamenilor despre care "stim noi lucruri". Si hai sa-i ajutam, atunci cand e cazul.

Romania se poate schimba cu o mana de oameni. Daca nu-ti doresti sa faci parte din acel numar restrans de nebuni care se bat cu sistemul, incearca macar sa nu le stai in cale.

Asadar, daca stii un proiect interesant sau un om care a schimbat ceva, oricat de mic, in lumea din jurul sau, lasa un comentariu. Daca tu esti acel om, lasa un comentariu. Avocatnet.ro pregateste in toamna un eveniment de premiere a initiativelor de schimbare sociala si m-ar bucura sa identificam impreuna oameni pe care merita sa ii scoatem in fata.

Multumesc anticipat.

EDITORIAL

De cati romani e nevoie pentru a schimba ceva?

Alin Popescu Fondator, avocatnet.ro

Comentarii articol (119)