EDITORIAL

Sa nu ne batem joc de putinele valori pe care le mai avem

2 Iulie 2011

Anca Dumitrescu ,

Timp de citire: 3 min.

Salvează articol Îl poți citi, ulterior, când ai timp.

Pot spune ca am crescut cu regele acasa. Si nu, n-am avut nicio tangenta cu palatul de la Savarsin si nici sange albastru nu-mi curge prin vene. Am crescut acasa cu regele si a sa fotografie alaturi de regina si cele 5 fiice, inca de pe vremea cand aveam vreo 4 sau 5 ani. Tatal meu tinea la loc de cinste 2 fotografii cu familia regala si stiu ca in sufletul lui a sperat, mai ales in primii ani de dupa '89, ca monarhia se va reinstala in Romania. Si, de atunci, a tot asteptat, pentru ca si azi fotografiile ocupa acelasi loc in biblioteca din sufragerie.

Articolul continuă mai jos

Saptamana aceasta, agenda publica a devenit un camp de lupta intre presedintele Basescu, pe de o parte, si toti cei care s-au simtit lezati de declaratiile sale la adresa Regelui Mihai, pe de alta parte.

“Maresalul Antonescu este vinovat in istorie pentru pogromul impotriva evreilor, pentru deportarea lor in Transnistria. Uitam ca Romania avea atunci un sef de stat. Antonescu era prim-ministru. Unuia ii dam averile, pe altul il facem criminal de razboi. De ce? Doar pentru ca unul a fost sluga la rusi” , spunea presedintele la B1 tv.

De ce oare domnul Basescu a tinut mortis sa se bage cu bocancii in istorie? De a calcat pe un teren minat, punandu-si poalele in cap in fata intregii natiuni? Daca asta a fost o tactica de a distrage atentia de la marea reorganizare teritoriala sau disponibilizarile din MAI si ANAF, ei bine, domnule presedinte, aveti consilieri foarte slab pregatiti. Nu era nici momentul, cu atat mai putin cazul.


Care e pana la urma adevarul istoric ?

"Cine nu-si cunoaste istoria, risca sa o repete"

Acum sa vorbim despre adevarul istoric ignorat cu buna stiinta sau necunoscut de domnul presedinte Basescu.

Asadar, contrar aprecierilor dumnealui, Ion Antonescu nu a fost un simplu prim-ministru, si asta poate fi dovedit cu orice manual de istorie in fata. De la 6 septembrie 1940, cand regele Carol al II-lea a parasit tara, si pana la 23 august 1944, cand a fost arestat, Ion Antonescu a fost cel care a condus tara, nelasandu-i regelui nicio portita de a-si exercita autoritatea.

In toata aceasta perioada, regele a detinut o functie simbolica in stat, la fel de simbolice fiindu-i si atributiile sau posibilitatea de a lua decizii politice.

Cum poate fi regele acuzat ca fost "sluga la rusi"(grobiana expresia folosita) sau invinuit pentru pogromul impotriva evreilor, cand el nici macar nu era la curent cu multe din deciziile politice luate de Antonescu. Sa nu uitam ca regele a aflat ca Romania a declarat razboi rusilor de la BBC Londra. Deci nu cred ca mai poate intra in discutie autoritatea detinuta de majestatea sa in acea perioada.

In momentul in care s-a decis abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947, regele era deja prizonier al sovieticilor, fiind fortat sa il numeasca pe Petru Groza premier, sub amentintarea rusilor. Asta inseamna ca regele demult nu mai facea regulile in stat. Cum poate fi atunci acuzat de tradare?

Si inca ceva, facand acele declaratii, domnul Basescu se contrazice pe sine insusi. Acum cativa ani, a condamnat comunismul in fata Parlamentului, insusindu-si raportul elaborat de comisia Tismaneanu, in care se spune foarte clar ca „regele a fost fortat sa abdice“.

Pentru mine, regele Mihai ramane un personaj demn si un reper pentru societatea romaneasca. Din nefericire, soarta l-a obligat sa asiste neputincios la peste 40 de ani de slutire a poporului roman sub mana comunistilor.

Venirea comunistilor la putere a marcat inceputul celei mai grave crize spirituale(nu voi face referire la crize economico-financiare) pe care a cunoscut-o neamul romanesc, in lunga si dramatica sa istorie. Poporul roman a trecut prin multe, dar niciodata nu cred ca s-a incercat, precum in acei ani, sa i se batjocoreasca sufletul.

"Niciodata nu s-a urmarit cu o atat de inveninata inversunare rastalmacirea traditiei noastre istorice, ponegrirea graiului, credintelor si culturii noastre, nimicnicirea spiritualitatii noastre autentice", spunea Mircea Eliade in 1948.

O sa ma contraziceti, spunand ca momentul la care fac referinta e mai actual astazi decat oricand. De bine, de rau, azi fiecare are libertatea cuvantului si a constiintei, are libertatea de a a alege pentru sine. Azi ii putem citi in original pe Eminescu, Goga sau Iorga, azi nu ne obliga nimeni sa studiem autori sovietici si nici granitele tarii nu sunt ziduri de temnita. Dar despre libertatile zilelor noastre, poate intr-un alt articol...

Revenind la monarhie, cat timp Romania a avut un rege, oricate valori s-ar fi aflat in criza, exista acea personalitate care putea sa-i determine pe romani sa fie uniti. Regele era respectat si iubit de oamenii sai. Cati dintre presedintii de astazi vor mai reusi sa atinga acest statut ?

Asa ca, haideti sa nu aruncam cu noroi in putinele valori pe care le mai avem. Imi cer scuze Majestatii sale in numele presedintelui si inca sunt naiva sa sper ca si el o va face, intr-o zi.