Subiectul zilei este, de departe, concurenta dintre cele doua proiecte de confiscare a averilor, propuse de putere si opozitie. Motiv pentru care va invitam la o discutie de bun-simt asupra catorva dintre lucrurile care transforma aceste proiecte in solutii utile sau propuneri demagogice.
Articolul continuă mai jos
Pe scurt, puterea propune o solutie de confiscare extinsa a averilor (vezi aici detalii), pe cand opozitia propune un proiect oarecum similar (inca nu l-am gasit, dar il publicam de indata ce avem proiectul intreg, nu declaratii politice), care detaliaza insa si infractiunile pentru care se poate aplica pedeapsa confiscarii averii.
Discutia e aprinsa si vom vedea cu siguranta in zilele urmatoare o batalie publica intre concepte abstract-normative, declaratii sforaitoare cum ca Reformarea romaniei sta exact in buza legii in discutie si asa mai departe. Eu mi-am propus astazi sa va invit sa dezbatem raspunsul la niste intrebari de bun-simt. Si am ales trei astfel de intrebari, pe care va rog sa le comentati alaturi de mine:
E normal sa avem un astfel de proiect? Da, si alte state il au (SUA, Irlanda, Australia, Africa de Sud, Italia si altii). Daca un traficant de femei este prins si sunt dovedite infractiunile sale, cu siguranta ca trebuie sa i se confiste si bunurile pe care le-a dobandit ca urmare a savarsirii infractiunilor. Nicio pedeapsa penala nu este suficienta, daca omul in cauza nu e lipsit de beneficiile faptelor sale. Pentru ca altfel ar putea considera ca sta zece ani la puscarie si iese om bogat si curat.
Ar trebui umblat cu grija cand e vorba despre confiscarea averii? Da, pentru ca altfel ne-am putea trezi maine ca unui sofer prins beat la volan i se confisca masina (stiu, e o situatie aberanta, dar legile nepotrivite pot duce la situatii aberante). Legea penala, mai ales, prin implicatiile pe care le are, trebuie sa fie ponderata serios de filtre prin care societatea sa controleze in ce masura aplicarea ei se face corect.
Proiectul tinteste serios politicienii? N-as crede, pentru ca uitam adesea din vedere un lucru important: se pot confisca doar averile pe care le cunoastem sau, mai interesant spus, pe care le putem dovedi. Ori noi suntem inconjurati (cu putine exceptii) de oameni politici saraci, proprietari ai unor apartamente de doua camere si a unui numar oarecare de tablouri si bijuterii.
Asa ca, dincolo de orice, prezentul proiect e bun pentru un anumit soi de criminalitate (trafic de droguri, de fiinte umane, contrabanda sau altele de gen), oarecum bun pentru alt soi (evaziunea fiscala spre exemplu, care are in spate si mijloace inteligente de ascundere a averilor) si teoretic bun pentru criminalitatea din sfera politicii moderne (trafic de influenta, dare si luare de mita).
Da, mi-as dori sa i se confiste averea unui politician care a furat banii contribuabililor si si-a facut o casa de neam prost. Dar, hmm, casa aia nu-i a lui, iar banii in sine s-au scurs catre conturi straine si necunoscuti apropiati.
Asa incat, inainte de a ne bate cu pumnul in piept ca o sa confiscam averi, ma gandesc la faptul ca ar fi mai util sa incepem sa ii oprim pe acesti oameni sa-si bage mainile pana la cot in banul public, sa inceapa si ei sa se mai ascunda cand e vorba despre etalarea propriei potente financiare si, cel mai important lucru, sa nu-i mai votam.
Astept si raspunsurile dumneavoastra la aceste intrebari sau, daca va vin in minte intrebari noi, astept sa dezbatem pe marginea lor.
Comentarii articol (65)