Am renuntat de multa vreme sa mai fardez textele pe care le scriu, pentru ca avem nevoie sa vorbim serios despre noi si despre ale noastre, nu sa ne mintim ca lumea e frumoasa si noi speram la un viitor de aur care va urma cu siguranta. Adevarul e ca nu, viitorul nu e deloc de aur. Iar actiunile noastre prezente, in loc sa ne ajute sa avansam ca societate, ne arunca intr-o spirala din ce in ce mai rapida a urii si a deznadejdii.
Articolul continuă mai jos
Acest text nu este unul generalizant. Romanii sunt de multe feluri si nu mi-am permis niciodata sa-i caracterizez pe toti, de-a valma. Asa incat te rog sa nu il iei personal, ca nu e cazul. Romania are nevoie de o oglinda. Si poate ca astfel de texte ne vor ajuta sa ne vedem din mai multe ipostaze. Un lucru bun sau rau, bineinteles. :)
Da, hulim personalul sanitar. Da, ii dam la televizor, ii aratam cu degetul, ii amenintam ca daca nu fac ce trebuie o sa ii calcam in picioare. Facem toate aceste lucruri pentru ca... ? Ne-am saturat de ei? Vrem sa ii schimbam pe toti? Stim cu siguranta ca sunt cu totii niste incapabili? Sau doar vrem sa ne razbunam pe cineva, sa ne varsam furia si frustrarea normala in astfel de vremuri?
Sistemul medical romanesc e la pamant. Mor in fiecare zi oameni, desi unii dintre ei ar fi putut salvati. Asta vedem scris peste tot si asta e adevarul. Mor multi oamenii care in mod normal ar trebui sa fi avut zile, in Romania moderna. Si totusi, acelasi sistem sanitar hulit si murdarit acum cu substante urat mirositoare salveaza, zi de zi, de mii de ori mai multi oameni. Oameni care pleaca mai tarziu acasa, pe picioarele lor, gandind ca au trecut pe langa moarte si ca niste oameni i-au ajutat sa mai aiba o sansa de viata.
De unde pleaca ura viscerala impotriva personalului medical, pe care o vedem astazi pe toate posturile de televiziune?
1. De la spaga. Un adevar pe care nu il mai contesta nimeni. Spaga pentru internare, spaga pentru injectie, spaga pentru concedii medicale si multe alte spagi despre care auzim mereu vorbindu-se.
2. De la neoamenii din sistem, adica de la impietritii care au ajuns sa considere ca sunt Dumnezeu pe Pamant si ca voia lor e mai presus decat orice.
3. De la dotarile sub orice critica din anumite spitale. Aparate vechi de zeci de ani, aparate achizitionate pe bani multi care stau degeaba asteptand sa se termine un razboi surd intre orgoliile cretine ale unor mici boieri din spital, aparate imposibil de folosit pentru ca nu exista bani pentru consumabile si multe alte asemenea situatii.
4. De la oamenii nepregatiti, orgoliosi, nepasatori sau rau-intentionati din conducerea unor spitale, servicii medicale sau sectii.
5. De la prostia institutionalizata a unui sistem care pune tratamentul propriilor oameni mai presus de preventia bolilor, consumand astfel resurse extraordinare pentru ca nu reuseste sa gandeasca lucrurile cu cap.
E adevarat. Toate lucrurile de mai sus sunt adevarate. Si totusi, daca vedem doar lucrurile de mai sus nu mai vedem si alte lucruri, care sunt la fel de evidente. Personalul sanitar din Romania trece astazi printr-o drama pe care nu multi oameni o inteleg. Dam la o parte reducerile salariale si nemultumirea sociala prezenta si acolo ca si in alte sectoare de activitate, si ne referim doar la aspectele specifice sistemului medical.
Romania si-a descoperit nevoia de medicina performanta, dar a uitat sa aloce resurse pentru o astfel de nevoie. Romanii au descoperit, in ultimii ani, nevoia sa primeasca inapoi de la stat ceva, orice, in schimbul banilor pe care ii platesc. Si e normal sa fie asa. Daca platesti impozite, ai vrea sa poti sa primesti inapoi siguranta pe strazi, educatie minimala pentru copilul tau, sanatate la niste standarde acceptabile si multe alte astfel de lucruri. Din pacate, insa, lucrurile se opresc aici cand este vorba despre nevoia de a primi servicii sanitare decente. Pentru ca "decenta", in acest caz, nu e definita niciunde. Pentru ca la noi, atunci cand un CT de spital poate face doar 4 examene pe zi, nu au cum sa triezi pacientii in functie de criterii obiective. Si cine spune ca poate face asta e cel putin in necunostinta de cauza. Atunci cand medicamentele alocate de spital in sectii sunt doua si aceleasi pentru orice tip de boala, atunci cand oamenii bineintentionati dintr-un spital ar putea face mai repede o lista cu ce au decat sa scrie romanul lucrurilor care le lipsesc, atunci logica si decenta nu-si mai pot gasi o definitie acceptabila.
Cerem sanatate la standarde decente, dar nu cerem guvernantilor sa le dea acestor oameni fonduri pentru a indeplini standardele in cauza. N-am vazut niciodata oamenii din Romania iesind in strada pentru a cere mai multe fonduri pentru sanatate. Si stii de ce n-o fac? Pentru ca unii confunda acele fonduri cu banii pentru salariile personalului sanitar. Altii confunda banii pentru sanatate cu bani care se dau doctorilor spagari. Si adevarul nu e acolo.
Romania s-a schimbat, noi cu totii ne-am schimbat, dar evolutia noastra nu e in bine. Pentru ca astazi, cu ura si uitand de orice sentimente umane, ii calcam in picioare pe oamenii din sanatate, de-a valma, punandu-le in spinare lucruri pe care nu le pot controla in totalitate.
Cum spuneam mai sus, dincolo de lucrurile care ni se spun astazi la televizor, in sistemul sanitar romanesc exista si alte lucruri evidente, despre care nu au multi tupeul sa vorbeasca:
1. Medicina defensiva. E conceptul vremii in medicina. Ajungi la spital si, paralizat de frica de a nu fi acuzat ca a gresit, personalul medical are doua variante: ori te trimite sa faci zeci si sute de analize pregatitoare pana cand are o confirmare absoluta ca boala ta este x sau y, ori se limiteaza la a face ce il impinge protocolul medical sa faca, refuzand din start orice interventie inovatoare, potential salvatoare, pentru ca si-ar pune pielea in pericol.
Medicina, din pacate, n-o sa fie niciodata o stiinta exacta. Nimeni nu-ti poate garanta decat ca face tot ce poate pentru a te face bine. Medicina defensiva duce ideea si mai departe, punand pe hartie conceptul de "tot ce poate" si incadrandu-l in niste standarde medicale. Cata vreme respecta acele standarde, personalul medical este ferit de orice raspundere penala. Si noi am inceput sa implementam standarde, dar din pacate n-am ajuns sa putem obisnui bolnavii cu faptul ca actul medical va fi limitat la standardele in cauza.
2. Paralizia unor oameni corecti, care incearca sa-si faca datoria si care astazi sunt pusi in fata violentei fara precedent, verbale sau fizice, a bolnavului si apartinatorilor acestuia. Stiu cum e prezentata, de la televiziune, viata bolnavilor agresati de nesimtirea si indiferenta unora dintre membrii personalului sanitar. Dar ce nu se spune e si altceva. Nu se spune ca in fiecare zi, in fiecare sectie a spitalelor romanesti, chiar si dincolo de orele de vizita, foarte multi oameni se inghesuie sa viziteze bolnavul internat. Nu se spune ca, in fiecare zi, prea multi oameni din sanatate sunt injurati si amenintati de indivizi care n-au intotdeauna dreptate.
3. Exodul fara precedent din sistemul medical. Scarbiti si aratati cu degetul, acuzati si lipsiti de orice aparare din partea societatii civile, oamenii din sistem pleaca pe capete. Si, desi romanii ii arata cu degetul la televizor si ii injura in spitale, e interesant faptul ca in strainatate, toti acesti profesionisti ii gasesc slujbe bine platite si sunt apreciati pentru munca lor. Semn ca problema nu e acolo unde o vad televiziunile moderne, ci in cu totul alta parte.
4. Generalizarea cretina a regulii 7 pentru 1 din sistemul nostru bugetar. Pentru ca guvernul Boc a definit clar faptul ca nu se poate face o angajare in sistem decat daca se elibereaza sapte alte locuri, uitand ca regula in sine e aberanta, daca o aplici de-a valma in sanatate si administratie publica. Asa se face ca astazi, in anul 2011, atunci cand romanii s-au desteptat si vor servicii medicale la standarde acceptabile, atunci cand ofensiva mediatica la adresa sistemului sanitar este fara precedent, exista sectii cu o singura asistenta pe tura, exista sectii cu o singura femeie de serviciu la doua ture si asa mai departe.
Stiu, desteptii Romaniei se vor bate cu pumnul in piept, la auzul acestor lucruri, si vor spune ca "pentru asta sunt platiti, ar trebui sa-si faca treaba indiferent de situatie". Asa o fi, dar cum ramane cu respectarea drepturilor angajatului? Ce te faci atunci cand oamenii aceia isi iau concediu? Si asta e doar cea mai simpla dintre intrebari.
Am scris cu patos acest text, motivat emotional de multe dintre neadevarurile pe care le-am citit in ultimele zile in presa. Si nu-mi pasa foarte tare de modul cum va fi privit textul meu. In fond, avem nevoie si de cealalta parte a adevarului pentru a rationa sanatos. Iar adevarul, vazut din cealalta parte, spune un lucru trist: vrem sanatate la standarde decente, dar nu suntem decenti in a considera ca trebuie sa sprijinim sistemul sanitar sa obtina fonduri pentru a putea oferi aceste standarde.
Romania nu a iesit niciodata in strada pentru a cere proiecte concrete de rezolvare a problemelor din sistemul sanitar. Si, la cum merg lucrurile la noi, acest lucru n-o sa se intample niciodata, pentru ca preferam sa ne uitam la televizor si sa-i hulim pe unii sau pe altii, uitand de faptul ca avem nevoie sa luptam pentru drepturile si bunastarea noastra.
Dar asta e doar parerea mea. Poate gresesc. Ca intotdeauna, as vrea sa aud si parerea ta despre acest subiect.
avocatnet.ro explicăm legislația
Comentarii articol (55)