Intrarea in vigoare a Hotararii de Guvern nr. 823-2011 privind modificarea si completarea HGnr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc este un eveniment important atat din punct de vedere juridic, cat si din perspectiva business, deschizand in Romania o noua piata de servicii - piata jocurilor de noroc online.
Pe langa aspectele pozitive pe care le aduce aprobarea Normelor metodologice, nu pot fi trecute insa cu vederea anumite aspecte care vor intarzia sau restrictiona prestarea acestor servicii in Romania.
Desi, teoretic, avem toate instrumentele legale in vederea autorizarii operatorilor de jocuri de noroc, in fapt, aceasta va fi amanata pana la autorizarea “prealabila” a operatorilor de monitorizare si raportare. Avand in vedere conditiile impuse pentru autorizarea operatorilor de monitorizare, este foarte probabil ca aceasta procedura “prealabila” sa suspende pentru o perioada lunga autorizarea operatorilor de jocuri de noroc.
Accesul legal al operatorilor de jocuri de noroc online pe piata din Romania ar putea fi restrictionat si el de taxele foarte mari impuse pentru autorizare (pariuri online in cota fixa - 5% din incasarile efectiv realizate, dar nu mai putin de 250.000 lei; bingo online - 10% din incasari, dar nu mai putin de 400.000 lei; celelalte jocuri online - 1,5% din incasari dar nu mai putin de 400.000 lei), fapt care trebuie coroborat cu lipsa unei definitii clare a bazei de calcul a acestor taxe. Prin “venitul efectiv realizat de operator” se poate intelege fie venitul efectiv al operatorului, obtinut prin scaderea premiilor acordate din incasarile totale (gross gaming revenue - GGR), fie incasarile totale din jocuri de noroc (cifra de afaceri a operatorului) in care sunt incluse si premiile acordate.
Intrucat valoarea premiilor reprezinta un procent considerabil din incasarile operatorului (conform dispozitiilor legale, intre 60%-80% pentru bingo online, min. 60% pentru pariuri online si, conform practicii, peste 80% sau chiar peste 90% in cazul pariurilor) este lesne de inteles ca eventuala aplicare a taxelor prin raportare la incasarile totale si nu la GGR ar deveni extrem de costisitoare pentru operatori care si-ar putea pierde interesul pentru autorizarea in Romania. Comparativ, in majoritatea statelor europene (Anglia, Italia, Spania, Danemarca, etc.) baza de calcul pentru taxele de licentiere si autorizare o reprezinta GGR-ul. Este probabil ca Guvernul sa fi avut in vedere tot GGR-ul ca baza de calcul si pentru taxarea operatorilor autorizati in Romania, dar acest lucru nu este mentionat expres asa ca asteptam ca autoritatile sa revina in mod oficial cu clarificari in acest sens.
Mai mult, alte restrictionari flagrante ale accesului operatorilor de jocuri de noroc online pe piata din Romania se regasesc in cerintele cu privire la constituirea operatorului ca si persoana juridica de drept roman, precum si in obligatia impusa acestuia de a detine direct sau printr-un actionar/asociat o licenta de organizare si autorizatie de exploatare pentru jocuri de noroc off-line, cu minim 20 mese autorizate pentru cazinouri, minim 500 de posturi pentru slot machine si minim 100 de agentii pentru pariuri in cota fixa.
Aceste cerinte incalca libertatea de prestare a serviciilor consacrata de art. 56 TFUE, libertatea de stabilire intr-un stat membru, prevazuta de art. 49 TFUE precum si practica recenta si constanta a CEJ in aceasta materie si nu in ultimul rand, opinia detaliata a Comisiei Europene transmisa autoritatilor romane in luna martie 2011. Potrivit Curtii Europene de Justitie: “Toate masurile care interzic, impiedica sau fac mai putin atractiva prestarea serviciilor, trebuie interpretate ca restrictii ale libertatii de prestare a serviciilor” (Case C-205/99) si “nicio restrictie nu poate fi privita ca necesara pentru atingerea unor obiective urmarite de statul membru care a instituit-o, daca aceasta nu face decat sa dubleze masurile de control care au fost deja stabilite in cadrul altor proceduri in acelasi stat sau intr-un alt stat membru” (C-390/99). In acelasi context, Curtea Europeana de Justitie a retinut ca “masurile care au ca unic efect crearea unor costuri aditionale in legatura cu serviciile si care afecteaza in egala masura prestarea acestor servicii incalca art. 56 TFUE” (C-544/03 and C-545/03).
In plus, nu poate ramane neobservat modul in care, in proiectul transmis Comisiei Europene in martie 2011, autoritatile romane au prevazut posibilitatea operatorilor de jocuri de noroc online de a detine direct/printr-un asociat o licenta pentru jocuri de noroc offline doar ca o optiune a acestora, pentru ca in varianta finala, aprobata de Guvern, aceasta cerinta sa fie prevazuta ca si obligatie expresa, care conditioneaza autorizarea pentru jocuri de noroc online.
In acest context, deschiderea procedurii de infringement de catre Comisia Europeana impotriva statului roman nu va constitui o surpriza, la fel ca si rezerva operatorilor de a se licentia si autoriza in Romania pentru jocuri de noroc online, fapt care ar conduce, pe de-o parte, la pierderi uriase pentru bugetul statului roman iar, pe de alta parte, ar incuraja piata neagra a jocurilor de noroc online din Romania.
avocatnet.ro explicăm legislația
Comentarii articol (3)