Copii de capsunar: Singuri acasa, singuri pe lume

De Monica, fetita care s-a stins pe patul unui spital din Arad de dorul mamei, ati auzit. In lipsa unei figuri materne, se imbolnavise de singuratate, iar suferintele din interior au macerat-o si pe dinafara. Sfarsitul de care a avut parte micuta abandonata pentru un loc de munca a starnit rumoare. Cine e vinovat? Mama? Sistemul? Va intreb daca mai are relevanta. Oricum, deocamdata, nimeni nu face nimic.

“Dragostea nu tine loc de foame”, spunea mama fetitei. O puteti contrazice? Eu nu si sunt de parere ca nu trebuie cautati vinovati. Nu acum, cand situatia exprima un nivel de dramatism imposibil de imaginat in alte circumstante. Sa lasam aruncatul cu pietre pentru alte scenarii, in care pedepsele se pot ispasi pe placul multimii flamande.

In cazul de fata, nu vad sensul identificarii vinovatilor. E un cerc vicios creat de saracie, de inadaptarea societatii, de pasivitatea autoritatilor publice, de nevoi.

Si nu vreau sa gandesc negativist spunand ca o alta solutie decat crearea de locuri de munca in tara nu mai exista.

Exista, insa, din pacate, oamenii sunt prea putin receptivi la ele. Inca este pur idealism sa ii explici unui batran de 70 de ani ca nepotul sau are nevoie de consiliere saptamanala din partea unui psihoterapeut. In plus, boli precum anorexia, bulimia, depresia se afla, in mentalitatea celor mai multi dintre noi, la stadiul de “mofturi”.

Dar dupa cum spuneam, solutii exista si nu doar de azi sau acum 4 zile, de cand cazul Monicai a fost mediatizat.

In 2008, mai multi deputati au depus un proiect la Senat care prevede obligatia parintilor care pleaca sa lucreze in strainatate cu contract de munca de a informa autoritatile in legatura cu persoana care se va ocupa de intretinerea si ingrijirea copiilor. Conform reglementarilor propuse, cel care se va ingriji de copii trebuie sa faca parte din familia extinsa. Nominalizarea acestei persoane se va face in fata notarului, printr-un act scris.

In acelasi timp, propunerea de la Senat cuprinde si o serie de conditii pe care aceasta persoana trebuie sa le indeplineasca pentru a asigura ingrijirea copilului. Acesta trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu si sa fie cu cel putin 18 ani mai mare decat copilul care urmeaza a fi incredintat, dar si sa dispuna de salariul minim brut pe economie.

De asemenea, persoana care isi asuma responsabilitatea ingrijirii copilului trebuie sa treaca de un test psihologic realizat in acest sens de un specialist.

Printre alte prevederi ale proiectului se numara si obligatia primariilor de a se asigura de existenta unui psiholog in scoli si gradinite, dar si infiintarea centrelor de zi, prevazute de legea 272/2004privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

Totodata, sunt prevazute si sanctiuni. Astfel, parintii care nu incheie actul notarial pentru a desemna persoana care sa aiba grija de copii risca o amenda de pana la 10.000 de lei. Si cadrele didactice sunt pasibile de plata unei amenzi de pana la 10.000 de lei daca nu instiinteaza autoritatile atunci cand constata comiterea unui abuz comis asupra unui copil.

In pofida pericolelor sociale pe care abandonul copiilor il reprezinta pentru societate in intreg ansamblul ei, proiectul nu a constituit o prioritate la Parlament. Astfel ca, desi au trecut 3 ani de la depunerea sa la Senat, acesta nu a ajuns inca pe agenda comisiilor parlamentare.

In 2008, din datele prezentate de initiatorii proiectului, peste 350 de mii de copii erau afectati de fenomenul migratiei.

Un an mai tarziu, si anume in 2009, New York Times publica un reportaj despre un baiat de 12 ani care a ales sa isi puna capat vietii din cauza dorului de mama, plecata sa munceasca in Italia. Astfel, se tragea un semnal de alarma cu privire la soarta copiilor lasati acasa de capsunari. Insa, ca orice subiect de ordin social abordat/preluat de presa, discutiile pe marginea sa au luat sfarsit cu mult inainte de a se avea loc si o discutie oficiala.

Ce se intampla azi, la aproape 5 ani de la intrarea Romaniei in UE, a fost pus in prim-plan de drama Monicai. Insa, copii suferinzi de dorul parintilor inca exista in fiecare localitate din tara si suntem constienti ca nu ii va ajuta sa le deplangem biata soarta. Trebuie identificate solutii pragmatice care sa le asigure lor o protectie sociala si emotionala, iar parintilor linistea ca, atat timp cat sunt departe de copii, acestia se afla in siguranta.

DEZBATERE AVOCATNET:

- Tu ce solutii propui?

EDITORIAL

DEZBATERE: Copii de capsunar: Singuri acasa, singuri pe lume

Ioana Vlad ,

Comentarii articol (63)