CCR a publicat motivarea deciziei de neconstitutionalitate a legii comasarii alegerilor. Ce alte recomandari face Curtea?

CCR a publicat motivarea Deciziei nr. 51/2012 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, precum si pentru modificarea si completarea titlului I al Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr.215/2001 si a Legii nr.393/2004 privind Statutul alesilor locali. Decizia este definitiva si general obligatorie.

Printre elementele de neconstitutionalitate ale actului normativ, pe care Guvernul si-a asumat raspunderea la finalul anului trecut, se numara incalcarea dreptului de a fi ales.

“Organizarea la aceeasi data a celor doua categorii de alegeri determina incalcarea dreptului de a fi ales, prevazut de art.37 din Constitutie. Aceasta intrucat exista situatii in care un candidat care nu a castigat un mandat de ales local (primar sau presedinte de consiliu judetean), sa-si exprime dorinta de a participa la alegerile nationale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai in cazul unor alegeri care se desfasoara la date diferite”, se arata in motivarea CCR.

Totodata, judecatorii CCR considera ca, prin comasarea alegerilor, va avea loc o procedura greoaie de votare, determinata de numarul mare de buletine de vot, ca si autoritatile publice diferite cu privire la care alegatorii trebuie sa isi manifeste in acelasi timp optiunea, pot avea ca efect impiedicarea liberei exprimari a opiniei acestora.

Totusi, CCR subliniaza ca actuala reglementare a sistemului electoral are mai multe imperfectiuni, astfel ca se impune o reconsiderare a acesteia din perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2012.

“Curtea retine ca trebuie, in primul rand, sa se porneasca de la realitatile economice, politice si sociale ale tarii, de la rolul partidelor politice in procesul electoral, de la necesitatea rationalizarii Parlamentului si, in final, sa fie reglementat un tip de scrutin corespunzator concluziilor desprinse si care sa aiba corespondent in tipurile de scrutin care se regasesc in majoritatea statelor europene”, se arata in documentul publicat de CCR.

Totodata, CCR considera ca trebuie acordata o atentie sporita trebuie cetatenilor romani cu drept de vot care domiciliaza in strainatate, astfel incat acestia sa isi exercite votul, in cadrul unei proceduri speciale, care sa se desfasoare in corelare cu orele oficiale ale Romaniei intre care se desfasoara procesul de votare.

Guvernul si-a asumat, in decembrie 2011, raspunderea pe Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, precum si pentru modificarea si completarea Titlului I al Legii nr. 35/ 2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.

Actul normativ prevedea ca alegerile sa aiba loc intr-o singura zi, care poate fi numai duminica. Data urma sa fie stablita ulterior, prin hotarare a Guvernului, la propunerea MAI si a Autoritatii Electorale Permanente. Astfel, vor fi realizate economii la bugetul de stat.

Primul-ministru, Emil Boc, a declarat, la momentul respectiv, ca prin comasarea alegerilor se mizeaza pe o rata mai crescuta a participarii la vot si ”nu trebuie ignorat si faptul ca se face o economie bugetara de aproximativ 20 de milioane de euro”.