Exista cateva spoturi difuzate de Radio Guerrilla care ma fac sa privesc inspre trecut cu un mare regret. Cateva discursuri sustinute de politicieni sau intelectuali ai perioadei interbelice, puse in antiteza cu o serie de fraze absurde, de cele mai multe ori agramate si imbecile, rostite de oamenii care ne reprezinta astazi, fie in Parlament, fie in diverse institutii publice. Aici sa fi ajuns oare, dupa atatia zeci de ani de tumult, suferinte, transformari si reforme?
Articolul continuă mai jos
Si anii aceia de glorie din perioada interbelica, la care ne uitam acum cu nostalgie, aveau viermii si putregaiul lor. Si pe atunci oamenii erau corupti, demagogi, politruci sau semidocti. Insa existau cateva repere ale vremii, o mana de intelectuali sau politicieni adevarati, respectati si priviti cu mare admiratie de popor.
Astfel de tipologii sunt de negasit astazi. Mai trist este ca si cei care fac eforturi in sensul asta sunt imediat pusi la colt, intinati cu noroi, ofense si mojicii. Si cunosc o serie de intelectuali care, desi ar putea sa faca multe la nivel cultural, politic sau educativ, sunt constient limitati de circumstantele prezentului, de modul in care unii inteleg sa faca politica si legi in aceasta tara.
Si apropo de cenzuri, am stat de-o parte de subiectul Nastase zilele astea. Nu ma intereseaza, mai mult, nu vreau sa stiu nimic despre. Insa, vreau sa punctez ceva, ca tot am vorbit de constrangeri si politici perverse. Un prieten era ziarist la Europa FM in 2004, pe vremea cand Nastase era premier. Citez dintr-un articol pe care l-a publicat zilele trecute:
"Da. Eram ziarist la Europa FM in 2004 si Adrian Nastase premier. Si e prima oara cind spun despre plinsetele si urletele din acea redactie decisa sa isi faca meseria. Se negociau la singe subiectele, se pacalea, da, pacalea conducerea si pe post intrau materiale care nu placeau conducerii. Iar conducerea era sluj in fata lui Nastase."
Astfel ca, nu am cum sa nu ma gandesc la oameni precum: Tutea, Coposu, Steinhardt, Iorga, Titulescu si multi altii din timpurile lor. Multi dintre ei au zacut in inchisori degeaba, pentru ca noi astazi n-am invatat nimic din toata suferinta lor.
Vocea trecutului:
"Traditia poate fi uitata, dar ucisa nu."
“Un popor civilizat este acela care a ajuns sa satisfaca sanatos și armonios nevoile sale cele adevarate, inalțate catre un ideal care intrece cerințele vieții elementare și biruie egoismul individual.”Nicolae Iorga
Si vocea prezentului:
Vocea trecutului: "Am stat 13 ani in puscarie pentru un popor de idioti" - Petre Tutea
Pe Vasile Voiculescu l-au luat intr-o noapte, din casa ticsita de cartile sale dragi. Avea 74 de ani si era vinovat ca scria poezie religioasa si ca primea oaspeti impreuna cu care discuta despre ortodoxie si literatura. A stat 5 ani la Aiud, nu s-a plans nici de foame, nici de puroaie, iar trupul ii ajunsese aproape numai duh. A facut cancer si l-au eliberat, sa-si mai vada familia.
Pe Sandu Tudor, monahul Daniil de la Rarau, l-au condamnat pentru ca fusese sufletul unui grup de calugari si laici care invatau impreuna sa se roage – “Rugul aprins”, poate cea mai frumoasa intamplare a credintei romanesti din secolul trecut. A murit in puscarie si nimeni nu stie in ce groapa comuna a fost aruncat. Se povesteste ca, la un moment dat, intr-o celula cu temperaturi sub zero, s-a culcat pe jos pentru a salva un medic de la inghet. si au rezistat amandoi.
Tot pe podeaua celulei s-a culcat Mircea Vulcanescu, pentru a salva un student bolnav de tuberculoza. Fusese inchis pentru vina de a fi aparat interesele economice ale Romaniei in timpul razboiului – din pacate pentru el, in guvernul Antonescu. Se spune ca ar fi lasat cu limba de moarte sa nu ii razbunam, nici pe el, nici pe ceilalti – Iuliu Maniu, Gheorghe Bratianu, Ion Mihalache, generali, ministri, scriitori, industriasi, preoti si tarani, oamenii care facusera din Romania o tara.
Pe vremuri, barbatii acestui neam se duceau la razboi pentru o idee, faceau puscarie pentru credinta si erau gata sa moara pentru un semen. Acum se vaita la televizor ca nu mai pot fura.
____________________________
Comentariu primit via Facebook:
"E inutil sã blamãm clasa politicã sau sã i cerem sã fie responsabilã, ãștia sunt și basta- Țuțea a avut din pãcate dreptate. De aceea cred cu toatã tãria cã ar trebui sã ne blamãm pe noi mai întâi sã luãm în vizor poporul, românii, noi pe noi înșine, noi cei ce ne plângem zilnic cã nu ne e bine, cã era mai bine înainte, cã azi e din ce în ce mai greu. Sã ne întrebãm cu toatã seriozitatea dacã noi am putea face fața acolo sus, sau sã recunoaștem cinstit cã tot la limuzine, notorietate, bani si, mai ales, putere ne stã gandul. La puterea care înseamnã totul, care legitimeaza rautatea, abuzul, incompetenta, furtul pentru ca -nu i așa?- si noi avem nevoi și oricum toatã lumea fura, de sã cad tocmai eu de fraier?
Suntem în state sã fim onesti? Sã facem tot ce depinde de noi și atunci când nu ne vede și nu ne știe nimeni? Ãsta nu e un lucru ce se poate face de azi pe mâine sau o sarcina ușor de îndeplinit. Nicidecum. Dacã mã uit la valorile ce sunt promovate de media, nici nu mi mai vine sã cred cã e posibil. E la mare preț azi printre tineri si nu numai figura lui Corneliu Zelea Codreanu- el ar trebui sã conduca țara asta si sã ne scoatã la liman! Cum, întreb? Prin crimã? Prin uciderea tuturor celor care nu sunt de acord cu tine? Pai atunci eu ce ar trebui sa fac daca aș ajunge la putere? Sã i trimit în lagare pe cei ce ascultã manele sau se uita la telenovele? Pe aceia care vorbesc cu "decât" sau "gen"? Pe cei ce ies la grãtar în maieu în fața blocului si mã polueaza ca sa mãnânce mici? Pai n ar mai ramane mare lucru, doar o mana de votanți fideli.
Faptul ca pus mare preț pe românism într o lume ce ucidea tigani și evrei nu e mare lucru. Faptul ca era un tip ce studiase temeinic? Asta cu atât mai mult îl acuzã. Și Hitler a crezut pânã la capãt în ceea ce a fãcut. Nu e mai puțin criminal, doar pentru cã a slujit o idee așa cum biserica nu e mai puțin vinovatã de crimele comise în numele Domnului în timpul inchizitiei sau al secularelor rãzboaie. Asta nu face însã ideea sau pe Dumnezeu vinovat de crimele oamenilor, doar noi suntem responsabili de orbire. Cum spunea Ghandi, ni se face rãu doar când permitem asta.
Sau cea mai vânduta imagine a tuturor timpurilor -jos palaria în fața americanilor care i au fost în defitiv inamici- Che Guevara, intruchiparea revoltei impotriva rãului, avocat școlit de americani împreunã cu Fidel, inteligent, fermecator, un lider incontestabil dar și un criminal cu sânge rece care, o datã ce a ajuns la putere si s a îmbatat de ea a întinat idealurile pentru care luptase. Cu nimic mai bun decât Stalin. Si totuși venerat de tinerii și mai puțin tinerii de azi. Pai sã ne facem tricouri cu tãtuca Stalin sau cu chipul angelic al lui Hitler cã e, nu i așa cool sã fii altfel!
Ce e de facut atunci?
Hai sã ne uitam în jurul nostru la oamenii care fac lucruri cu simplitate, care nu așteaptã vreo rãsplata și se multumesc cu un cuvânt frumos și un zâmbet, hai sã i facem pe ei modele de urmat, sã i sprijinim, sa i iertam cãnd greșesc și sã i prețuim. Hai sa citim mai mult și sã ne informãm mai mult despre oamenii de valoare ce ar merita urmați, despre exemplele altora care au rezolvat sau au încercat macar sã rezolve problemele cu care ne confruntam - Google stie sa ne arate si altceva in afara pozelor cu vedete la moda.
Hai sã fim mai înțelegãtori cu cei din jurul nostru chiar și atunci când ne deranjeaza, hai sa întrebãm înainte de a presupune si poate, daca o sa fim consecventi si o sa avem noroc, poate zic!, vom avea oameni mari care sã ne reprezinte, oameni pe care sã i urmãm din tot sufletul, nu golanii impertinenti din ultimii 22 de ani. "
Citește mai mult despre
editorial anca dumitrescu
Comentarii articol (60)