Stim cu totii bancul celebru in care Ionica striga "Lupuuu" de mai multe ori, fara sa fie vreun lup in preajma. Si, cand vine lupul cu adevarat, nimeni nu-l mai crede pe Ionica, desi el striga disperat. Intr-un fel similar se intampla astazi cu Romania si infractorii sai. Curg atatea acuzatii dintr-o parte si cealalta, incat nu mai credem pe nimeni si nimic. O stare de fapt despre care te-as invita sa vorbim astazi.
Articolul continuă mai jos
In mai putin de o luna, au venit doua tipuri de rapoarte cu privire la teza de doctorat a Primului Ministru Victor Ponta: unul care zice ca da, altul care zice ca nu. Bineinteles, ambele se refera la acuzatia de plagiat, lansata in neant de o revista europeana de stiinte ale naturii. Nu e rolul meu sa judec in ce masura unul sau altul dintre forurile academice de mai sus au dreptate si nici daca revista cu pricina are vreo legatura, in general, cu plagiatul sau apararea vietii academice. Asa ca o sa las judecata pe seama celor indreptatiti sa o ia, discutand in continuare o problema din ce in ce mai serioasa a lumii in care traim.
Sa spunem ca astazi de dimineata, cineva scrie un articol in care te acuza pe tine, cititorule, ca ai infaptuit o infractiune. Nu stiu, hai sa alegem una la intamplare: ca ai furat bani din buzunarul unei doamne in varsta (recunosc, initial scrisesem "ca ai condus sub influenta alcoolului", dar m-am gandit ca starnesc niste polemici inutile, pentru ca in tara asta totul se interpreteaza de o tabare sau alta). Eu, cititor al ziarului respectiv, nu stiu despre fapta ta mai mult decat citesc acolo. Si, daca am incredere in publicatia in cauza, atunci bineinteles ca te consider un infractor periculos. Si poate am dreptate, nimic de zis. Poate esti un hot de buzunare in timpul liber, jefuind batrani si batrane in mijloacele de transport in comun. Pe de alta parte, insa, uit ca acea publicatie spune doar o parte de adevar. De cele mai multe ori, partea de adevar care ii convine. Iar tu, ca om, ai fi putut sa-i inapoiezi batranei portofelul care-i cazuse din geanta. Sau ai fi putut sa-i recuperezi portofelul de la un hot care i-l furase cu adevarat. In toate cazurile, e posibil sa ai si tu ceva de spus in apararea ta.
Manualul de calomnie pune drept prima regula a jocului ideea ca o calomnie se face intotdeauna la ore de maxima audienta, iar dreptul la replica se arunca in orele cu audienta infima. Sau, in cazul publicatiilor "pe hartie", calomnia se lafaie pe prima pagina, in timp ce replica e plasata undeva in subsol, ascunsa printre anunturi de mica publicitate eventual. Iar astazi, manualul de calomnie e folosit din greu, semn ca noi, privitorii, nu mai contam decat ca marionete ganditoare cu capul unor redactori sau realizatori TV.
In zilele noastre, adevarul nu mai exista. El a fost ingropat intr-o mare de laturi aburinde, dat cu capul de toti peretii, sufocat pana la disparitie de nevoia unora de a-si croi propriul adevar. Asa se face ca Romania se uita astazi, dupa preferintele politice, la unul dintre doua posturi tv sau citeste unul dintre cele doua ziare generaliste de mare tiraj care mai apar. Bineinteles, vorbim despre Romania careia ii pasa de politica si politicieni. Pentru ca Romania cealalta, nepasatoare si traind in alte lumi decat cea reala, prefera sa citeasca, sa se plimbe, sa priveasca la Discovery Channel ori National Geographic. Ori, bineinteles, prefera sa citeasca Libertatea, Click si CanCan.
Prin acuzatii lansate public in mod nebunesc, jurnalistii celor doua tabere fac un deserviciu atat de mare acestei tari, incat e complicat sa-i vezi toate consecintele. Eu am incercat sa enumar cateva, desi imi dau seama ca raul e mult mai mare, iar viitorul ne va arata cu adevarat pana unde am ajuns.
1. Publicatiile de la noi isi pierd credibilitatea tocmai pentru ca se arunca fara niciun fel de discernamant in scandaluri politice aducatoare poate de bani vremelnici. Si cineva se mai mira ca print-ul moare.
2. Avem atat de multi Ionici care striga "Lupul", incat am ajuns cu totii sa ignoram si lupii si oamenii care ne atentioneaza de prezenta lor. S-au demonetizat niste concepte alta data importante, precum teama de justitie, teama de autoritate, infractiunile sau morala. Societatea traieste prin acuzatii, nu prin condamnari.
3. A disparut orice forma de responabilitate a discursului in spatiul public. Iar acest lucru se va simti in viitor la scoala, la gradinita, la facultate sau in cluburi si discoteci.
"E nevoie ca inamicul si prietenul tau sa lucreze impreuna, pentru a-ti lovi imaginea. Unul te calomniaza, iar celalalt iti aduce stirile", spune Mark Twain in memoriile sale. Si are dreptate, pentru ca noi, romanii, ne-am impartit astazi in doua tabere: prieteni si inamici. Si lucram impreuna, unii si altii, la distrugerea tuturor puntilor de legatura dintre oameni si societate, influentand astfel intr-un mod iremediabil viitorul fiecaruia dintre noi. Un viitor pe care uneori mai avem pretentia sa-l vedem si roz.
Comentarii articol (58)