Smaranda Braescu - prima femeie parasutist din Romania si printre primele din lume

„Un copil caruia i-a reusit o strengarie”

Dupa ce a absolvit scoala Normala „Principesa Elisabeta” din Bucuresti si cursurile de arta decorativa si ceramica ale Academiei de Arte Frumoase din Bucuresti (1924–1929), s-a intors in comuna natala ca invatatoare. in vara anului 1928, fiind studenta la Arte, asista la un miting aviatic si la cateva lansari cu parasuta si il cunoaste pe inginerul instructor Heinecke. La invitatia acestuia a plecat la Berlin pentru a urma cursuri de parasutism. Aici a executat primul sau salt, simtindu-se, dupa cum afirma, „ca un copil caruia i-a reusit o strengarie”.

Din acest moment, Romania a devenit cel de-al patrulea stat european, dupa Franta, Cehoslovacia si Elvetia, cu o femeie parasutist brevetata. in tara a executat peste zece salturi cu parasuta, in urmatorii doi ani, cu mari peripetii: la Brasov, motorul avionului s-a oprit in momentul decolarii, la Braila a cazut in Dunare, iar la Cluj si Satu Mare a aterizat in copaci.

in 1929 si 1930 sufera doua accidente in urma carora a stat sase luni in spital. Restabilita, incepe pregatirea asidua, cu autorizarea Comandamentului Superior al Aviatiei si cu ajutorul Inspectoratului General al Aeronauticii, pentru doborarea recordului european si mondial la saritura cu parasuta. Astfel, la 2 octombrie 1931, trei echipaje au decolat de pe aerodromul din Pipera, avionul in care se gasea Smaranda Braescu fiind pilotat de lt. Alexandru Papana. Dupa 21 minute si 25 secunde de la lansare, de la o altitudine de 6 000 m, a aterizat la 28 km de Slobozia, stabilind recordul national absolut si recordul mondial la femei, omologat de Federatia Aeronautica Internationala. Pentru aceasta prestatie este decorata cu ordinul „Virtutea Aeronautica”, clasa Crucea de Aur si se organizeaza in onoarea ei o receptie la Aeroclubul Roman.

Record mondial de coborare cu parasuta

Pentru a depasi recordul de 21 171 picioare (7 233 m), detinut de un american, pleaca in SUA si se antreneaza la San Francisco, cu acordul Departamentului Apararii, in perioada 7–10 ianuarie 1932. Apoi realizeaza saltul la 19 mai 1932: avionul a atins altitudinea de 24 200 de picioare (7 400 m), de la care Smaranda Braescu se lanseaza.

Barograful a fost trimis la Washington National Aeronautic Association, care confirma datele si o proclama titulara a recordului mondial de coborare cu parasuta. In 1934 urmeaza cursuri de pilotaj la scoala Curtiss Weight din Valley Stream, New York, obtinand brevetul de pilot civil. Devine astfel si prima femeie din Europa brevetata ca pilot al SUA. La 27 aprilie 1936, la bordul avionului personal, a traversat Muntii Iugoslaviei, o zona extrem de turbulenta. La 19 mai 1936, la patru ani de la obtinerea recordului mondial, in premiera mondiala a facut un raid de 1 100 km, in linie dreapta, deasupra Marii Mediterane, de la Roma la Tripoli. A zburat 6 ore si 10 minute pana la Sorman (65 de km de Tripoli), unde a fost nevoita sa aterizeze fortat. De la Tripoli s-a indreptat spre Atena si de acolo, survoland Bulgaria, a aterizat la Bucuresti. in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost activa ca pilot in „Escadrila Alba” de avioane sanitare, pe frontul de Rasarit (1941–1944) si apoi pe frontul de Vest (1944–1945), in cadrul escadrilei nr. 13, in Transilvania, Ungaria si Cehoslovacia.

Comunistii o condamnda la 2 ani de puscarie

A fost decorata cu crucea „Regina Maria”, clasa III, in 1943. Dupa schimbarea regimului si preluarea treptata a puterii de catre comunisti, protesteaza impotriva falsificarii alegerilor din noiembrie 1946, semnand, alaturi de alte personalitati, un memoriu prezentat Comisiei Aliate de Control. Acesta ajunge in posesia delegatiei sovietice, iar Smaranda Braescu este condamnata, in contumacie, la doi ani de inchisoare, fiind acuzata ca nu „a demascat” gruparile opozante regimului comunist (Haiducii lui Avram Iancu, Miscarea pentru Libertate si Sumanele Negre) si ca a semnat, alaturi de alte 11 personalitati, memoriul prin care dezvaluia falsificarea alegerilor. S-a ascuns, probabil, intr-o manastire, sub numele de Maria Popescu. In acest timp s-a imbolnavit de cancer mamar si a fost internata pe ascuns la Clinica Universitara din Cluj, sub supravegherea profesorului doctor Iuliu Hatieganu si a conferentiarului Macovei. Boala s-a dovedit necrutatoare. Nu se cunoaste cu certitudine locul unde a fost inmormantata, dar se presupune ca ramasitele s-ar gasi in Cimitirul Central din Cluj.

___________________
Bibliografie:
"Enciclopedia personalitatilor feminine din Romania", coord. George Marcu