Da, recunosc, ultimii ani mi-au facut sa-mi pierd increderea in natiunea romana. Si nu vorbim despre aspectele istorice. Doar despre astazi si aici. Dar asta nu inseamna ca acum cred ca totul e pierdut. Nu. Cred doar ca trecem prin vremuri tulburi, in care un strop de motivare ne-ar face mai mult bine decat milioane de stropi de infierare si ordine rastite. Iata deci cateva dintre lucrurile pe care eu cred ca schimbandu-le, ne-am putea schimba si noi ca natiune. Astept parerea ta.
Articolul continuă mai jos
In ultima vreme, de cand am din ce in ce mai putin timp liber, constat ca sunt mult mai interesat sa inteleg lucruri pe de-a-ntregul, in loc sa citesc superficial zeci de stiri si informatii si sa-mi ramana in cap doar evenimente, nu si cauzele ori implicatiile lor.
Pornind de aici, concluziile de mai jos sunt simple idei care mi-au venit in minte, dupa ce am stat si-am cumpanit saptamani de-a randul incercand sa-mi imaginez ce as face eu, politician fiind, pe principiul "in loc sa stai pe margine si sa comentezi sarcastic, incearca sa te pui in mintea celui din ring si sa gasesti solutii".
Nu, nu ma bate gandul sa fiu politician, dar exercitiul de imaginatie e interesant, cel putin din perspectiva lucruilor pe care le-as schimba eu in Romania.
1. Romania antreprenoriala. Bun concept, dar lipsit de orice forma.
Cu alte cuvinte, hai sa ne gandim putin la modul in care au incurajat in ultimii ani politicile publice ideea de antreprenoriat in Romania. Hmm, putine exemple imi trec prin minte, in afara fondurilor europene sau a unor programe de genul Kogalniceanu. Din pacate, desi ideea de fonduri europene e foarte buna, trebuie sa recunoastem ca educarea romanilor in spiritul antreprenorial trebuie facuta INAINTE de accesarea unor astfel de fonduri, nu prin calificare la locul de munca. Iar rezultatele obtinute prin fondurile consumate pana acum vorbesc de la sine.
In ultimii 5 ani, Romania a coborat de pe pozitia 45 pe pozitia 72 in topul tarilor cu deschidere catre mediul antreprenorial. Barbu Mateescu are un post foarte interesant in aceasta privinta.
Masura stupida care a contrariat chiar si autorii raportului Doing Business este cea care impune unei companii nou-inregistrate, care doreste sa fie platitor de TVA, sa treaca printr-un control al Garzii Financiare inainte sa obtina certificatul de platitor de TVA. In loc sa incurajeze respectarea legii de catre cei care incalca legea, statul roman a decis sa puna piedici suplimentarea companiilor tuturor companiilor.
2. Romania, tara in care mereu se face misto de Congo. Ei bine...
Si mai interesanta este pozitia Romaniei printre statele lumii, in privinta formalitatilor necesare pentru "bagatul curentului" in casa. Ghiciti locul? Hmm, eu n-as reusi. Tadaaaa, Romania ocupa locul 167, cu 7 formalitati necesare si un timp maxim de asteptare de 223 de zile. Doua sute douazeci si trei!
Cine e in fata noastra? Hai sa luam niste exemple utile, chiar si pentru contrast:
Nepal (statul in care sa construiesti drumuri e chin curat, stat in care inaltimile pun piedici serioase oricarui tip de infrastructura) ocupa locul 99, 5 proceduri, 90 de zile de asteptare. Adica aproape de trei ori mai putin ca in Romania.
Congo ocupa locul 145, cu 6 formalitati si 58 de zile de asteptare. Sa mai zic? Mai bine nu, ca ma enervez.
3. Romania, tara in care statul se plange ca romanii nu-si platesc taxele. In fond, dureaza doar 10 zile...
Acelasi raport Doing Business arata ca intre 2008 si 2011, am cazut de pe locul 146 pe locul 154 la usurinta cu care se pot plati taxele. Motivele sunt invocate in raport. Exista 113 taxe anuale, dureaza 222 de ore anual sa platesti taxele in cauza. Adica aproape 10 zile. Repet, ca poate nu ne-am inteles: dureaza zece zile, munca non-stop, sa platesti taxele in Romania.
Bineinteles, toate aceste statistici pornesc de la experienta unei companii / persoane care are de platit taxe in orasele cele mai importante ale tarii in cauza.
4. Romania, tara in care rezolvarea unor dispute comerciale de executare a contractelor dureaza 512 zile. Adica aproape un an si jumatate. Iuhuu.
Si aici, am evoluat serios la modul negativ. De pe locul 31 pe locul 56 intre anii 2008 si 2011. Adica, daca ne uitam pe analize, vom vedea ca noi am ramas la fel. Insa e clar ca alte state au evoluat, din moment ce noi ne-am pierdut pozitie dupa pozitie. Cum stau lucrurile potrivit raportului Doing Business?
In Romania anului 2011 exista 31 de proceduri care permit rezolvarea de dispute comerciale. Timpul pierdut cu aceste proceduri este de 512 zile. Costul mediu al unei astfel de proceduri atinge un procent de 28,9% din valoarea litigiului. Aproape ca nici nu mai avem ce comenta. Si, pentru cei care spun ca raportul bate campii cu gratie, ii invit sa vada cam cand se da termen in Bucuresti la o somatie de plata. Sau la o actiune obisnuita de recuperare a unor datorii de la niste rau-platnici. Stiu, avem o justitie independenta. Pacat ca ajungem greu la ea.
5. Romania, tara in care traiesti de placere. Pana iti pierzi placerea. E genul de lucru pe care l-am crezut intotdeauna: Romania si romanii au nevoie de motivatie, de implicare, de educare in spiritul depasirii crizei morale si sociale in care se afla. Stiu, nu e un proces deloc usor. Insa e unul dintre motivele care m-a facut sa nu vad deloc cu ochi buni conducerea Romaniei din ultimii ani, tocmai pentru ca discursul motivational pe care ar trebui sa il promoveze liderii politici a fost inlocuit de un discurs al urei si invrajbirii intre anumite categorii sociale.
Astazi, romanii se urasc unii pe altii. Cei care au fost la referendum pe cei care nu au fost si invers. Cei care sunt simpatizanti ai unui partid pe cei care simpatizeaza alte partide. Bugetarii pe privati si invers. Dascalii pe parinti si invers. Stiu, unii spun ca e o strategie complexa care ne-a divizat tocmai pentru a putea fi cuceriti mai usor. Asa o fi, desi ma indoiesc de existenta unui creier suficient de inteligent incat sa puna la cale o astfel de abordare la scara nationala.
Adevarul e, ca mai intotdeauna, cu mult mai simplu. Si e evident chiar si pentru cei care nu-si bat capul prea tare. Romanii sunt divizati pentru ca nu mai au modele adevarate. Romanii sunt divizati pentru ca nu mai au sentimentul de apartenenta la o natiune de care sa fie mandri. Si lasam aici istoria deoparte. Romanii sunt divizati pentru ca nu le-a fost insuflat de niciunde un tel mai inalt decat balacirea in mocirla si plecatul capului.
In sprijinul unei astfel de afirmatii vine, de altfel, si istoria participarilor olimpice ale sportivilor romani. Orice medalie, orice tip de prezenta olimpica a fost aplaudata la scena deschisa de romani, indiferent de apartenenta lor politica, de locul de munca sau de alte lucruri care-i despart de obicei. De ce? Pentru ca, pusi in fata unor lucruri importante, reusim sa ne unim. Asa cum ne-am unit si la marile tragedii care au lovit Romania in ultimii ani (inundatii, incendii sau alte forme de calamitati naturale sau nu).
Da, recunosc, ultimii ani mi-au facut sa-mi pierd increderea in natiunea romana. Dar asta nu inseamna ca acum cred ca totul e pierdut. Nu. Cred doar ca trecem prin vremuri tulburi, in care un strop de motivare ne-ar face mai mult bine decat milioane de stropi de infierare si ordine rastite.
Concluzia
Privind cifre oferite de raportori neutri, am incercat sa definesc Romania mea ideala ca fiind:
o tara in care se investeste decent in cultivarea si experimentarea spiritului antreprenorial, inclusiv antreprenoriatului social,
o tara in care democratia e bazata pe existenta unor lucruri de baza in orice forma civilizata (apa, canal, curent, gaze) la care accesul nu dureaza cu lunile si anii, - o tara in care este simplificat serios sistemul de taxare si de colectare a taxelor,
o tara in care justitia isi face treaba si nu se impauneaza doar ca ea este si trebuie sa ramana independenta,
o tara in care discursul public de la Cotroceni sau Palatul Parlamentului sau Palatul Victoria sau Primarie sau Prefectura sau..., sau..., ma motiveaza, imi arata un tel mai important decat nimicnicia colbului de praf de toate zilele si ma face sa cred ca stransul din dinti ma va aduce undeva.
PS
Iata aici rapoartele Doing Business, in anii amintiti mai sus: 2008, 2009, 2010, 2011
avocatnet.ro explicăm legislația
Comentarii articol (58)