Fericirea cea de toate zilele

Ei bine, recunosc ca vreme indelungata am impartasit si eu aceasta idee, cum ca fericirea nu exista. Imi trasasem in minte o definitie ideala a fericirii, asadar nu o puteam accepta prea usor in forma ei bruta si simpla, mi se parea ca o fericire banala, trecatoare, nu e fericirea. Adica acea fericirea sublima, perfecta, de care se vorbeste in cartile de povesti.

Asa ca am trait mult timp cu senzatia ca nu sunt fericita, intepretam totul ca fiind doar momente de liniste, de caldura, de multumire sufleteasca sau de bucurie. Da, nici macar bucuria nu era similara cu fericirea in gandurile mele. Apoi, am citit "Adela", o carte placuta, draguta, relaxanta. O carte care m-a invatat ca fericirea e simpla, ca o poti gasi oriunde si alaturi de oricine, daca iti doresti cu adevarat.

"Fericirea este placerea sufletului. O simpla senzatie, un sunet, o culoare, atingerea mainii unei femei sau unui copil, daca angajeaza sufletul, devine o fericire” - extras din "Adela", de Garabet Ibraileanu

De-atunci, am tot primit lectii despre fericire si am invatat ca, la fel ca si timpul, ea se scurge repede, nu asteapta pana voi benevoi s-o simt. Am invatat ca, asteptand fericirea, pierd fericirile de zi cu zi, acele lucruri marunte care imi fac viata mai frumoasa si mai senina. Am invatat ca fericirea e in mine si ca se lasa descoperita usor. Daca tin mortis, mi-o pot construi chiar singura, imi trebuie doar curajul de a-mi deschide inima, de a o lasa sa simta, sa cunoasca.

Nici macar nu mai sunt pretentioasa, asa cum eram odata. Azi, sunt fericita mai des: cand ma trezesc dimineata si vad soarele pe fereastra, cand beau o cafea fierbinte dimineata, cand ma duc acasa si-mi imbratisez mama, cand imi revad prieteni dragi, cand simt caldura primaverii si ma plimb prin parcuri inflorite, cand inima-mi urca-n gat de emotie sau cand mananc prajitura preferata. Nu pretind ca stiu ce-i fericirea, dar stiu ce-i fericirea pentru mine si asta mi-e de-ajuns.

Pesemne pare pueril ce spun, chiar superficial. Imi veti spune ca doar un om fara probleme are timp sa fie fericit. Ca nu te mai poti gandi la fericire cand nu ai bani sa platesti intretinerea, cand esti singur pe lume, cand nicio usa nu pare sa ti se deschida, cand greutatile curg garla. Tocmai de aceea, vreau sa va propun un exercitiu: incercati sa lasati deoparte problemele si sa va gasiti fericirea in fiecare zi, chiar si pentru 5 minute. Poate, dupa cele cateva minute, veti gasi mai repede solutii la probleme, poate veti fi mai relaxati si mai increzatori.

Ce spuneti, merita efortul?

------

Alexis Zorba spunea ca exista tot atatea fericiri cate soiuri de oameni sunt. Asa ca am intrebat in stanga si-n dreapta ce e fericirea. Parerile le-am adunat mai jos :) 

Ce inseamna pentru mine fericirea? Inseamna o duminica in familie, momente linistite si placute, sarbatori calde. Inseamna o seara petrecuta in bratele celui drag, cand ma simt in deplina pace si siguranta. (Andreea, profesoara)

Imi gasesc fericirea in lucuri simple: cand vad oameni fericiti sau cand ies rezultate bune in urma unei munci sustinute. Dar cel mai fericita sunt cand am alaturi persoanele dragi. (Andreea, Brand Manager)

O imbratisare a persoanei iubite dimineata, cand abia te trezesti. (Alex, editor)

Fericirea este starea determinata de bataile inimii accelerate, de zambetele si stralucirea ochilor dragi (Nicoleta)

Fericirea inseamna sa ma trezesc dimineata, intr-o zi insorita, sa ascult o melodie linistitoare... sa stiu ca familia mea e bine si ca ziua in curs o sa fie speciala pentru toti. (Olimpia, manager proiect)

Fericirea pentru mine e primavara, toamna, marea, atingerea catifelata a mainilor mamei, povetele bunicii, giumbuslucurile pisicilor, guduratul catelului, surasul unui copil, el care te va iubi si-a doua zi dimineata. Sunt fericita cand imi cumpar lalale galbene, cand ma uit la pozele din copilarie, cand ascult o piesa care reuseste sa ma poarte prin diferite etape ale vietii, cand vad un film sau citesc o carte in care personajele ma invita cu generozitate in lumea lor, cand umblu pe coclauri si mai ales in rarele momente cand mi se intampla sa am acele episoade de rememorare involuntara, exact ca-n romanele lui Proust. Deci, fericirea sta in simplitate si-n firescul vietii de zi cu zi. (Otilia, profesoara de pian)

-------

PS: Melodia de care am vorbit la inceput apartine formatiei Vama Veche si o puteti asculta AICI.