Limitele ni le punem singuri

Chiar acum un an aveam parte de-o astfel de calatorie, ce avea sa fie mai lunga decat in mod normal. Nici nu se urnise trenul din loc cand s-a anuntat o intarziere de-o ora si, colac peste pupaza, nici ruta ce urma s-o parcurgem nu era prea incantatoare. Prin urmare, mai bine de trei sferturi din drum l-am parcurs citind si dormind.

Asta pana cand vecinul de scaun, un domn serios, trecut bine de a doua tinerete, a binevoit sa intre in vorba cu mine doar pentru a-si exprima nemultumirile vizavi de intarzierea trenului.

Era suparat foc pe cei care fac legea la noi, nu prea ii placea modul lor de-a conduce tara. Dar ce mai conta? El oricum trecuse prin viata. Ii parea rau de noi, astia mai tineri, ca ne chinuim sa terminam o facultate si pe urma n-avem unde sa ne angajam, n-avem case, n-avem bani sa punem de-o familie. A continuat asa cateva minute in sir, vorbind numai despre politica, guvernanti si legi fara noima. M-a scos brusc din gandurile mele cu o intrebare pe langa subiect.

"Pe o scara de la 1 la 10, cat de realizata te consideri in momenul de fata?"

(inainte de a citi mai departe, v-as ruga sa faceti si voi acest exercitiu si sa raspundeti la intrebare)

Si-atunci, creierul meu a inceput sa functioneze la viteza maxima, iar intreaga viata mi s-a derulat in fata ochilor. Cel putin, partea aceea de viata de care eram direct responsabila si constienta.

Nu stiam ce sa raspund, mi se parea ca nu realizasem mai nimic. Am bifat rapid toate evenimentele notabile din ultimii ani: examenul de bacalaureat, intrarea la facultate, o relatie amoroasa, examenul de licenta, alta relatie amoroasa, intrarea in clasa muncitoare, primul salariu.

Pareau asa de putine…

"4. Hai, 5, fie", raspund dezamagita si cu jumatate de gura.

"Nu-i rau. Cati ani ai tu?", ma intreaba ganditor.

"24"

"Si de ce ti-ai dat o nota asa mica?”

"As mai avea cate ceva de facut. Sa-mi iau o casa, sa ma marit, sa fac 2 copii. Poate o sa am si nepoti…", am zis visatoare.

"Ti-ai dat o nota buna", zice tacticos. "Mai rau era daca-ti dadeai o nota mare".

"?"

"Cu cat nota e mai mare, cu atat inseamna ca nu mai visezi la nimic, ca te complaci in situatia in care esti. Un om care isi da nota maxima a ajuns la acel punct in care nu va mai face nimic in viata, caci considera ca nu mai are nimic de facut. Tu te-ai pozitionat cam la mijloc, inseamna ca inca iti doresti sa realizezi ceva. Inseamna ca nu te limitezi".

Ma credeti sau nu, ochii mi s-au luminat brusc, iar din dezamagirea de mai inainte n-a ramas niciun strop. De unde, cu ceva minute in urma, ma vedeam fara prea multe succese si impliniri, acum impresia ce-o aveam despre mine se schimbase radical. Nu mai eram nerealizata, ci ambitioasa.

"Sa traiesti frumos!" 

Atat a mai apucat sa-mi spuna inainte ca trenul sa intre in gara si sa spulbere "vraja".

Ei da, sa tot ai asa calatorii care te fac sa cresti in propriii ochi! 

PS: Voi ce nota v-ati dat? :)