Noile reguli europene pentru sistemul bancar, dezbatute in cadrul Conferintei "Uniunea Bancara Europeana si Noul Model Bancar - efecte pentru mediul de afaceri"

O tema mai degraba exotica in peisajul autohton, pana nu demult, constructia suprastatala menita sa asigure o mai buna coordonare a sistemului bancar european este privita cu interes sporit pe plan local. Ceea ce este si normal, din cel putin doua motive: prezenta masiva a capitalului strain in peisajul bancar autohton si dorinta autoritatilor noastre ca Romania sa fie parte a Uniunii Bancare.

Opiniile exprimate in cadrul conferintei au fost, unele, in favoarea proiectului, iar altele impotriva sa.

Astfel, in timp ce reprezentantii Fondului Monetar International (FMI), ai Guvernului si ai bancilor au sustinut aderarea la uniune, mediul de afaceri si-a exprimat rezerve cu privire la cat de eficienta se va dovedi aceasta in rezolvarea problemelor care au dus Europa din criza in criza.

Evolutia financiara a Planetei

Graficul dezvaluie cum cresterea datoriilor Planetei este mai accentuata decat cresterea Produsului Intern Brut Global. Planeta traieste pe datorie. Traim pe credit.

Dar contractarea creditului este rezonabila, doar atunci cand acesta prilejuieste cresterea valorii productiei, in asemenea masura, incat sa permita rambursarea principalului, a dobanzilor si sa ofere si profit.

Planeta nu se comporta rezonabil. Pentru oricare auditor, aceasta divergenta grafica este o dovada certa a falimentului unitatii economice analizate.
Terra se afla in faliment. Ca sa amane recunoasterea falimentului sistemului financiar planetar, autoritatile de pretutindeni rostogolosc datoria si adopta masuri de represiune financiara.

Desigur, rostogolirea datoriei este toxica, pentru ca are darul sa-i creasca valoarea. Iar represiunea financiara este la fel de toxica, provocand descresterea disponibilitatilor banesti pentru rambursarea datoriilor.

Represiunea financiara

Notiunea de "represiune financiara" a fost introdusa, in 1973, de doi economisti de la Stanford (Edward Shaw si Ronald McKinnon), intelegand prin ea masurile pe care guvernele le adopta pentru reducerea datoriilor statului.

Caracteristica regimului de represiune financiara este reducerea dobanzilor la obligatiunile de stat, concomitent cu reducerea dobanzilor bancare si cu inaltarea inflatiei, ca expresie a cresterii preturilor de consum.

Graficul acestor trei indicatori confirma ca, incepand din anul 2008, in Europa a fost instapanit regimul de represiune financiara.

O alta caracteristica a represiunii financiare este ca sistemul bancar renunta la creditarea economiei, statul devenind clientul sau prioritar, ceea ce, in Uniunea Europeana, a devenit, deja, o obisnuinta, legaturile dintre cele doua parti consolidandu-se toxic, cu prilejul amplelor operatiuni de bail-out, adoptate pe model american.

In opinia mea, notiunea de "represiune financiara" ar trebui completata cu masurile de "bail out" si "bail-in", prima reprezentand o manevra imorala de spoliere a populatiei, in favoarea mentinerii sistemului bancar - sprijinitor al statelor; iar cea de-a doua, o spoliere descurajanta pentru economisire, dar, mai ales, pentru mediul de afaceri.

De altfel, fluxul de capital care migreaza din sistemul bancar european, in banci din afara jurisdictiei europene, se pare ca a antrenat, deja, remarcabile retrageri banesti chiar si din sistemul nostru bancar - este vorba despre acele conturi de peste limita garantata de 100 000 de euro.

Tot asa, ideea avansata in februarie, de Deutsche Bank, sa fie aplicata o taxa pe avere - dar nu si in Germania - face parte din notiunea de "represiune financiara", dupa cum si interesul manifestat de Comisia Europeana pentru utilizarea economiilor celor 500 de milioane de cetateni europeni, la impulsionarea investitiilor.

Sunt convins ca ne aflam in plin regim de represiune financiara.

Va curma represiunea financiara Uniunea Bancara Europeana sau o va accentua?

Uniunea Bancara ar vrea sa stabileasca un regulator si supraveghetor continental, central, transgresand frontierele. Vrea sa constituie un fond de interventie de ultima instanta, dupa ce vor fi fost aplicate masurile de bail-in si nu este clar daca, in urma celui mai recent summit, ar mai vrea sa constituie si un fond comun de garantare, pentru intreg sistemul din Uniune.

Ceea ce poate fi sesizat de la prima ochire este ca Uniunea Bancara Europeana reprezinta un efort de organizare. El ar putea conferi mai multa stabilitate sistemului bancar continental, in vremuri normale.

Dar vremurile nu sunt normale si acest lucru l-am facut vizibil cu primul grafic - productia nu tine pasul cu datoria si sunt sceptic ca reorganizarea sistemului bancar putea conduce la modificarea tendintelor celor doua curbe divergente.

In schimb, la o a doua privire, ne dam seama ca sistemul Uniunii Bancare Europene prelungeste distanta de la care sunt adoptate deciziile asupra fiecarei banci, sau standardizeaza deciziile, limitand discernamantul bancilor centrale.

Sunt, din nou, sceptic ca, daca deraierile din piata bancara ale diferitelor state nu au putut fi prevenite de bancile centrale, cunoscatoare ale conditiilor locale, atunci deraierile vor putea fi eliminate de la un centru continental, indiferent de constructia piramidala si algoritmii comuni, unici.

Ba chiar, cred ca o astfel de concentrare a deciziei favorizeaza intarirea puterii regimului de represiune financiara.

Identitatea noastra nationala

Sincer, cred ca aceasta este o conjunctura favorabila sa ne regasim identitatea nationala, sentimentul ca apartinem unei natiuni rezonabile. Cred ca nu trebuie sa ne mai cautam acest sentiment in temeiurile trecutului, nu in "branza, barza, brad, mos", nici in "Miorita", in Mihai Viteazu sau Stefan cel Mare - ci in temeiurile viitorului.

Cred ca situatia este o oportunitate pentru noi, cei care am ajuns sa nu ne mai respectam si sa scriem "De ce este Romania altfel?"

Cred ca, intr-adevar, cu totii vrem sa fim parte a Uniunii Europene, cred ca vrem cu totii sa putem calatori fara oprelisti pe Continent; dar cred ca nimeni nu vrea sa plateasca, pentru asta, cu confiscarea economiilor agonisite. In definitiv, calatoria fara oprelisti este un drept natural. El nu trebuie platit.

Cred ca trebuie sa ne oprim, atunci cand sesizam ca fratii nostri europeni accelereaza apropierea de un dezastru inevitabil. Avem avantajul ca suntem o natiune care nu doar ca a secularizat valorile crestine, ci chiar a ramas crestina prin propria credinta. Cred ca ar fi chibzuit, din partea noastra, sa cercetam bazele crestine ale acestei civilizatii a creditului si sa intelegem de ce crestinismul scriptural o interzice.

Ar fi, cu adevarat, contributia noastra la familia europeana, ne-ar contura identitatea nationala viitoare. Si poate ca ar solutiona si criza mondiala, prefigurand un alt fel de civilizatie.