Bucuria Ninei Cassian

Nina Cassian a debutat la 21 de ani, in 1945, in "Romania literara", cu poezia "Am fost un poet decadent". Decadenta a fost caracterizarea primita de la critica comunista pentru primul volum al poetei, "La scara 1/1", aparut in 1947. Aceasta caracterizare a determinat-o sa scrie numeroase versuri proletcultiste si carti pentru copii, in urmatorii aproape 25 de ani. De altfel, in perioada comunista, ea a devenit cunoscuta marelui public mai mult pentru cartile destinate copiilor.

Cu toate acestea, Nina Cassian a revenit la poezia care o reprezenta inca de la inceputul anilor '60, odata cu libertatea pe care parea sa o accepte regimul comunist. In plus, in deceniul sapte, ea a traversat o intensa etapa creativa - a tradus, a compus muzica vocala si instrumentala, a desenat, a scris proza si piese pentru teatrul de copii. 

Profitand de o bursa, acum 29 de ani, Nina Cassian s-a stabilit in Statele Unite ale Americii, unde si-a continuat activitatea literara, creatiile fiindu-i apreciate si publicate in marile reviste printre care "The New Yorker". De altfel, in SUA, ea a primit si premiul "Leul literar", pe anul 1994, acordat de "New York Library".

Pe langa toate acestea, inca din tinerete, Nina Cassian si-a creat propria limba, cea sparga, in care a scris si multe poezii. Limba sparga nu este o limba in adevaratul sens al cuvantului, ci este o limba romana in care o parte dintre substantive, verbe si adjective sunt inlocuite cu unele inventate de poeta, conform observator.com. Pentru foarte multi cititori, limba sparga a fost si continue sa fie un non sens, si, totusi, Nina Cassian a reusit sa-i dea un mod de exprimare artistica care te poate atrage, daca ai simtul umorului, se mai scrie in observator.com.

De-a lungul vietii, poeta a fost implicata in numeroase aventuri personale, dar care nu au dus la scandaluri sau situatii periculoase, datorita franchetei si inteligentei ei. In plus, prin aceasta atitudine fata de viata, ea a reusit sa-si pastreze spiritul tanar si sa creeze o aura de fascinatie in jurul ei.

Pentru a-i omagia spiritul, am ales o frumoasa poezie de-a ei, pe care o puteti citi mai jos.

Bucurie

Ma bucur sa-mi umplu parul cu voi, frunze de toamna,
sa fug prin padurea nebuna, cazand si razand, si sa-mi zgarii
obrazul, in scoicile voastre scortoase. Ma bucur sa-mplant
in toamna roscata strigatul meu adanc, singuratic,
sub boltile pline de aer uscat, de fosnet de vant,
sa fug, sa cad si sa rad pe pamantul impodobit
de galbenul tau sarut cu o mie de buze, toamna!

Sursele articolului: romlit.ro, jurnalul.ro, poezie.ro, observatorul.com.