Conform reglementarilor legale, contractul individual de munca se incheie de regula pe durata nedeterminata. Totusi, exista si unele cazuri in care CIM se poate incheia si pe durata determinata, acestea fiind stipulate de Codul muncii.
Concret, un astfel de contract poate fi incheiat doar in urmatoarele situatii:
- inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva;
- cresterea si/sau modificarea temporara a structurii activitatii angajatorului;
- desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier;
- in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca;
- angajarea unei persoane care, in termen de 5 ani de la data angajarii, indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta;
- ocuparea unei functii eligibile in cadrul organizatiilor sindicale, patronale sau al organizatiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;
- angajarea pensionarilor care, in conditiile legii, pot cumula pensia cu salariul;
- in alte cazuri prevazute expres de legi speciale ori pentru desfasurarea unor lucrari, proiecte sau programe.
Aceste situatii sunt prevazute in mod strict si limitativ de Codul Muncii si nu pot fi extinse pentru alte cazuri, a mentionat, pentru AvocatNet.ro, avocatul Daniel Cirstea, Partner Dragne&Asociatii.
"De retinut este faptul ca ultima situatie mentionata de textul legal este aceea ca, prin legi speciale, pot fi prevazute si alte cazuri in care este permisa incheierea contractului individual de munca pe durata determinata", explica specialistul.
Prin urmare, continua Cirstea, daca nu exista o lege speciala care sa prevada posibilitatea incheierii unui contract individual de munca pe durata determinata in alte cazuri decat cele prevazute de Codul Muncii, situatiile mentionate mai sus sunt singurele in care se poate incheia acest tip de contract.
Ce elemente obligatorii trebuie sa contina CIM pe perioada determinata?
Legislatia muncii prevede clar ca un contract individual de munca pe durata determinata se incheie numai in forma scrisa, cu precizarea expresa a duratei pentru care se incheie.
De asemenea, contractul individual de munca pe durata determinata trebuie sa cuprinda aceleasi elemente necesare si in cazul incheierii unui contract individual de munca pe o perioada nedeterminata.
Potrivit avocatului contactat de noi, singura diferenta dintre cele doua forme de contract este durata raporturilor de munca.
In ceea ce priveste informatiile specifice acestui tip de contract, reprezentantul Dragne&Asociatii a mentionat ca acestea sunt doar cateva. Mai precis, potrivit avocatului un CIM pe perioada determinata trebuie sa contina informarea salariatului cu privire la durata determinata a contractului.
Tototdata, trebuie stipulata si durata perioadei de proba, care difera de cea prevazuta de contractul individual de munca pe durata nedeterminata. Mai exact, potrivit Codului muncii, salariatul incadrat cu CIM pe durata determinata poate fi supus unei perioade de proba, care nu va depasi:
a) 5 zile lucratoare pentru o durata a CIM mai mica de 3 luni;
b) 15 zile lucratoare pentru o durata a CIM cuprinsa intre 3 si 6 luni;
c) 30 de zile lucratoare pentru o durata a CIM mai mare de 6 luni;
d) 45 de zile lucratoare in cazul salariatilor incadrati in functii de conducere, pentru o durata a CIM mai mare de 6 luni.
Prin comparatie, in cazul unui CIM pe perioada nedeterminata, perioada de proba poate ajunge pana la cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si la cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.
Pentru cat timp se incheie un contract pe perioada determinata?
Codul muncii prevede, la art. 82, ca un CIM pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni. Asadar, el poate fi incheiat pe doar cateva luni sau poate ajunge chiar si pana la 3 ani.
In plus, dispozitiile in materie stabilesc, de asemenea, ca acest contract poate fi prelungit dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau unei lucrari.
Pe de alta parte, contractul poate fi prelungit de cel mult trei ori, dupa cum se arata in legislatie: "Intre aceleasi parti se pot incheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munca pe durata determinata".
Mai mult, contractele incheiate in termen de 3 luni de la incetarea unui CIM pe durata determinata sunt considerate contracte succesive si nu pot avea o durata mai mare de 12 luni fiecare.
Exista, insa, si cazuri in care prelungirea nu este necesara sau dorita de niciuna dintre parti, asa cum sunt si situatii in care se impune desfacerea contractului mai devreme decat s-a stabilit.
Daca se intampla acest lucru, atunci raporturile de munca pot inceta in conditiile prevazute de Codul Muncii, indiferent de durata contractului individual de munca, a mentionat Daniel Cirstea.
Astfel, a adaugat avocatul Dragne&Asociatii, CIM va inceta: de drept (in situatia intervenirii unuia dintre cazurile de incetare de drept a contractului), ca urmare a acordului partilor (acestea avand libertatea de a stabili momentul la care inceteaza contractul inainte de implinirea termenului agreat la formarea raportului juridic de munca) sau ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege (demisie sau concediere).
"In masura in care una dintre parti apreciaza ca incetarea raporturilor de munca s-a realizat in mod nelegal, aceasta (salariatul sau angajatorul) se poate adresa instantei de judecata pentru valorificarea drepturilor sale", a mai precizat specialistul.
Ce drepturi si obligatii au angajatii incadrati cu CIM pe perioada determinata?
Salariatii angajati pe baza unui contract pe durata determinata au aceleasi drepturi si obligatii ca si cei care au incheiat cu angajatorul contracte individuale de munca pe durata nedeterminata.
In acest sens, arata avocatul Dragne&Asociatii, Codul muncii cuprinde dispozitii exprese care proclama egalitatea modului in care sunt tratati salariatii care desfasoara o activitate temporara si cei permanenti.
"Referitor la conditiile de angajare si de munca, salariatii cu contract individual de munca pe durata determinata nu vor fi tratati mai putin favorabil decat salariatii permanenti comparabili, numai pe motivul duratei contractului individual de munca", se mentioneaza in actul normativ citat.
Prin urmare, mentioneaza Daniel Cirstea, din categoria drepturilor se pot enumera: dreptul la salarizare pentru munca depusa, dreptul la repaus zilnic si saptamanal, dreptul la concediu de odihna anual, dreptul la securitate si sanatate in munca etc.
Corelativ, obligatiile ce revin salariatilor, printre altele, cuprind: obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce le revin potrivit fisei postului, obligatia de a respecta disciplina muncii, obligatia de a respecta normele cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca, obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu etc.
Asadar, cele doua forme contractuale nu contin drepturi si obligatii diferite.
Ce avantaje si dezavantaje prezinta un astfel de contract?
Conform specialistului contactat de noi, pentru angajator avantajele sunt reale, intrucat are posibilitatea de a-si satisface nevoile activitatii sale cu caracter temporar, prin inregistrarea unor costuri adecvate cu forta de munca.
"Totodata, acest contract permite angajatorului sa suplineasca forta de munca in situatia in care intervin cazuri de suspendare a unor contracte individuale de munca pe durata nederminata, in conditiile prevazute de lege", sustine Daniel Cirstea.
Cat despre dezavantaje, acestea se reflecta mai degraba in sarcina salariatului, intrucat prin incheierea unui contract individual de munca pe durata determinata acesta dobandeste un loc de munca temporar.
"Dincolo de acest aspect, exista si evidente avantaje, avand in vedere ca acest tip de contract faciliteaza salariatului gasirea unui loc de munca, ofera acestuia o remuneratie de natura salariala si ii permite cumularea vechimii in munca si a experientei/calificarii obtinute prin aceasta forma de prestare a muncii", a precizat avocatul Dragne&Asociatii.