Pe avocatnet.ro găsești mii de consultanți, din diferite domenii, pe care îi poți contacta direct.
Află cum!
Pe avocatnet.ro se fac lunar mii de cereri de consultanță către consultanții înscriși.
Află detalii!
Vrei să afle și alții câte lucruri știi în domeniul tău de activitate?
Răspunde la întrebăriCersetoria este una dintre cele mai controversate activitati ale vremurilor noastre. Dar, in ciuda criticilor si repulsiei generate, a devenit intre timp afacere, si inca una buna, umbla vorba in targ.
Articolul continuă mai jos
Cei mai multi blameaza cersetorii, convinsi fiind ca majoritatea se prefac, in umbra aflandu-se o intreaga retea care obliga oamenii sa ceara bani la coltul strazii. (v-aduceti, sper, aminte de indraznetul film romanesc "Filantropica", avandu-i ca protagonisti pe Mircea Diaconu si Gheorghe Dinica, care trata tocmai acest subiect tabu)
Fenomenul a trecut cu rapiditate granitele Romaniei, astfel ca cersetorii nostri pot fi gasiti in cele mai surprinzatoare locuri din Europa, de la faimosul bulevard Champs Elysee, pana la ingustele stradute ale Veronei, un orasel italian mai putin vizitat, sau cartierele nu prea populate ale marilor capitale.
Nu e de mirare ca tara noastra se afla acum printre putinele din Europa care se confrunta cu acuzatii privind cersetoria si exploatarea oamenilor nevinovati, obligati sa presteze aceasta activitate.
Exista, insa, si o alta categorie. Aceea a oamenilor care cred ca exista si cersetori "autentici", oricat de crud ar suna asta. Aud des de oameni care cersesc pentru a trai, si nu pentru a preda la sfarsitul zile banii "incasati". Un exemplu este cel al lui Liviu, fost olimpic national la matematica si fost student al Facultatii de Automatica din cadrul Universitatii Politehnice din Bucuresti.
Probabil ca Liviu este un caz izolat, aflandu-se printre putinii care cersesc pentru a manca o paine, nu pentru a creste profitul "mafiei" avide dupa bani.
N-as fi crezut niciodata ca cersetoria va deveni o afacere profitabila si ca unii chiar se vor imbogati astfel. Pana si conceptul de afacere capata o noua conotatie pus in acest context.
Imi si imaginez un dialog intre un afacerist de acest tip si un, sa zicem, jurnalist:
"Si, cum merge afacerea dvs.?"
"Foarte bine, foarte bine, deja primesc sute de solicitari din partea celor care sufera de vreun handicap sau invaliditate. Vrem sa ne si extindem..."
"Adica, sa treceti granita?"
"Granita am trecut-o demult, ne gandim sa trecem oceanul, sa ne facem cunoscuti si pe alte continente. In America cred ca vom avea succes, sunt un popor darnic, cu bani."
Pare ridicol. Dar, ce altceva ai putea intreba un astfel de om? Daca are constiinta? Afacerea lui raspunde de la sine. Daca, inainte de a porni la drum, a facut vreun studiu, s-a documentat pentru a gasi cele mai bune solutii pentru dezvoltarea business-ului? Daca se poarta bine cu angajatii sau daca le acorda concediu, prime sau bonuri de masa? E inutil.
Chiar in ciuda evidentei, mi-e greu sa cred ca sunt oameni care mimeaza suferinta si durerea si, mai rau de-atat, ca unii se folosesc de handicapul altora pentru a face bani. Mi se pare o jignire prea mare adusa celor aflati cu adevarat in suferinta, care chiar nu au resurse financiare pentru a trai.
Mi se pare ironic si grotesc sa mimezi durere, in timp ce altii se roaga sa nu o simta niciodata.
Mai jos, puteti urmari un filmulet care surprinde un cersetor ("autentic", sper), ajutat de cativa tineri sa stranga mai multi bani. Nu stiu daca in Romania exista astfel de initiative. Ma indoiesc, avand in vedere valul de neincredere pus asupra acestei "afaceri".
P.S. In toamna anului trecut, in presa nationala facea furori un material despre copiii cersetorilor (pe care il puteti citi aici), ce concluziona dur: "Cand vedeti la metrou sau pe strada femei cu copii care cersesc, ganditi-va inainte sa duceti mana la buzunar. Ganditi-va ca, daca n-ar fi fost sutele si miile noastre de maini care se duc catre buzunar, afacerea asta ar fi murit. Ar fi murit afacerea, si nu copiii – indopati cu vodca sau cu droguri".
Citește mai mult despre editorial
Comentarii articol (10)