"Esti ceea ce esti, iar schimbarea poate veni numai din interiorul tau, tu trebuie sa vrei sa te schimbi", sunt cuvintele lui Ibrahim, un detinut reeducat in inchisoarea Bastoy, una dintre cele mai mari inchisori cu regim deschis din Norvegia. Nu te-ai astepta la astfel de ganduri din partea unui om inchis pentru trafic de droguri. Insa in Novergia serviciile corectionale functioneaza diferit fata de Romania, regimul liberal ii schimba pe detinuti, iar marturie stau cuvintele lui Ibrahim.
Am plecat spre Norvegia (unde aveam sa vizitez inchisoarea pe de insula Bastoy) cu o imagine stereotipa despre detinuti: raufacatori, hoti, violatori, traficanti de carne vie, traficanti de droguri. Oameni care au incalcat legea si care au fost inchisi pentru acest lucru. Exact, au fost inchisi pentru ca au facut rau in societate, dar odata ajunsi in inchisoare ce se intampla cu ei mai departe? Au primit o pedeapsa pe care trebuie sa o execute, insa simpla executare ii poate reeduca? Ii poate schimba? Ii poate face sa se reintegreze in societate dupa ce vor fi eliberati? Executarea pedepsei este o garantie ca in viitor nu vor mai face rau?
Realitatea din inchisori este evidenta, iar raspunsul la toate aceste intrebari este, din pacate, nu.
Odata ajunsi in inchisoare, detinutii sunt tinuti captivi in celule, uneori sunt tratati in cele mai austere conditii, alteori "in interior" li se aplica "pedepse suplimentare" pentru comportamentul deviant.
Detinutilor li se aplica o lectie care trebuie invatata, dar care nu are un efect pozitiv. Intrebarea care vine firesc este cum pot invata detinutii lectia, in conditiile in care sunt inconjurati de alti infractori? Oare aici nu se aplica regula aceea ca daca tii un caine legat in lant o lunga perioada de timp el devine rau si odata scapat nu il mai poti prinde? Oare un detinut inchis intr-o celula, rupt de contactul cu alti oameni, singur cu gandurile lui, aceleasi ganduri deviante care l-au impins initial in inchisoare, poate el sa se reeduce singur? Un om cu un comportament deviant este el capabil sa se autoeduce intre patru pereti ferecati de bare de fier, lanturi si lacate?
Daca ne uitam la rata de recidiva a detinutilor din intreaga lume, atunci raspunsul este simplu: nu.
Dar atunci cum poti sa reeduci un criminal, daca nu il pedepsesti la singuratatea unei celule?
O solutie diferita, unica in lume, exista printre fiordurile reci din nordul Europei, fiind creata si pusa in practica de norvegieni, in inchisoarea de pe insula Bastoy, pe care am vizitat-o recent intr-o deplasare organizata de ambasada Norvegiei in Romania si despre care v-am povestit in acest articol.
Bastoy este o inchisoare construita dupa modelul unei comunitati, unde detinutii sunt liberi pe insula, traiesc dupa normele unei comunitati si invata despre ei, invata cum sa se reacomodeze cu cei din jurul lor, invata sa se reintegreze in societate, fara sa mai faca rau atunci cand vor iesi.
La aceasta inchisoare am intalnit un detinut care m-a surprins cu modul sau de gandire si mi-a schimbat imaginea despre detinuti, cu care plecasem de acasa.
Ibrahim, un barbat de culoare, de vreo 40 de ani, inalt, slab, cu un chip zambitor si cu o voce calma, linistita, a fost deschis sa stea de vorba si dispus sa primeasca vizitatori chiar in casuta in care isi ispaseste pedeapsa, impreuna cu alti sase detinuti.
Cand am intrat in camera lui Ibrahim m-a intampinat drapelul Somaliei, mare, intins pe peretele de langa patul sau. Cu aceasta ocazie, am aflat despre Ibrahim ca este originar din Etiopia - Somalia, dar ca traieste in Norvegia de peste 20 de ani. A ajuns la inchisoare pentru trafic de droguri, insa sustine ca nu a consumat droguri.
La Bastoy se afla din 15 august 2013, iar pedeapsa pe care o executa aici se termina in decembrie anul acesta, insa mai trebuie sa petreaca un alt an intr-o alta inchisoare.
Despre inchisoarea in care se afla, Ibrahim a spus ca aici a gasit libertatea si ca de aici isi poate suna familia oricand in timpul liber.
De ce exista libertate in inchisoare din Bastoy? Cuvinte lui Ibrahim vorbesc de la sine despre cum au actionat metodele aplicate in inchisoare asupra psihicului sau:
Nicio inchisoare nu te schimba. Tu trebuie sa te schimbi. Esti ceea ce esti. Trebuie sa iti doresti sa te schimbi. Tu trebuie sa vrei sa te schimbi. Daca cineva iti spune ca o inchisoare te schimba, atunci sa stii ca te minte. Inchisoarea te face mai criminal decat esti. Cand intri intr-o inchisoare iti faci o retea. In inchisoare sunt multi criminali, asa incat devii mai agresiv. Inchisoarea poate deveni o scoala unde inveti lucruri rele.
La Bastoy, oamenii vor sa se schimbe. Aici ai oameni care sa te reeduce, deci profita de ei. Da-le speranta.
Libertatea este cea mai importanta. Aici trebuie sa ma educ singur.
(...)
De fapt, familia mea se afla in inchisoare pentru ca eu nu sunt langa ea.
(...)
Suntem oameni. Esti ceea ce esti.
Unoeri simti ca nu ai putere. Vrei sa ai grija de copilul care merge la scoala, insa nu poti fi acolo, iar asta este cel mai important lucru. Libertatea inseamna sa stai cu familia, sa ai un loc de munca normal.
Sa stau cu familia mea este un vis, asta inseamna libertate pentru mine.
70% din timpul petrecut aici sunt fericit, dar totusi este greu sa fii fericit aici. Sunt fericit cand vorbesc cu fata mea, cand mi-am facut treaba bine, cand sunt laudat pentru asta. Nu sunt invidios, daca tu te bucuri, eu ma bucur pentru tine.
Cuvintele lui Ibrahim sunt o dovada a faptului ca modelul aplicat de norvegieni in inchisoarea Bastoy functioneaza.
Acelasi model urmeaza sa fie implementat si in Romania. Mai exact, Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) din Romania dezvolta in parteneriat cu Serviciile Penitenciare din Regiunea de Sud a Norvegiei (Kriminalomsorgen - Region Sor), Asociatia Ivan Patzaichin - Mila 23 si RomanoButiQ proiectul "Stabilirea unui mecanism ecologic de reintegrare sociala a detinutilor", prin intermediul caruia autoritatile noastre vor sa creeze in Delta Dunarii un model al inchisorii Bastoy, unde sa reeduce detinutii din mediile defavorizate din Romania.
Concret, in Chilia, pe grindul Tataru, ANP va construi o inchisoare care sa functioneze dupa regulile celei din Bastoy. Potrivit ANP, detinutii vor fi instruiti in meseria de constructor de case eco si vor participa la construirea a cinci case pe grindul Tataru, care apartine Penitenciarului Tulcea - Sectia Exterioara Chilia. Ulterior, in cele cinci case vor fi organizate cursuri de tamplarie, marangozerie (constructor de barci din lemn), impletituri de rachita si olarit.
---
Proiectul "Stabilirea unui mecanism ecologic de reintegrare sociala a detinutilor" este finantat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2016 si se deruleaza in perioada iunie 2014 – aprilie 2016, de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) din Romania, in parteneriat cu Serviciile Penitenciare din Regiunea de Sud a Norvegiei (Kriminalomsorgen - Region Sor), Asociatia Ivan Patzaichin - Mila 23 si RomanoButiQ.
avocatnet.ro explicăm legislația
Comentarii articol (3)