Despre (in)utilitatea orelor de religie din scoli

Inainte de toate, cand vorbim de religie, vorbim de dogma -- adica “invatatura fundamentala a unei religii, obligatorie pentru adeptii ei, care nu poate fi supusa criticii”, dupa cum scrie in DEX. Este anormal sa invatam copiii ca trebuie sa ignore stiinta si sa creada doar ce scrie in Biblie -- care contine singurul si imuabilul Adevar despre tot si toate. Oamenii de stiinta au facut si fac tot mai multe descoperiri despre lumea inconjuratoare, dar la capitolul dovezi concrete pentru a sustine ceea ce este scris in Biblie stam cam prost. Totodata, copiii trebuie invatati sa gandeasca liber, sa aiba curiozitati, sa conteste informatii si sa aiba libertate de alegere in tot ceea ce fac. Este ceva mult mai logic si normal decat sa le fie impuse adevaruri, comportamente si moduri de gandire “prefabricate”.

Apoi, Internetul apropie oamenii din toate colturile lumii mai mult decat a facut-o orice altceva de-a lungul istoriei, iar incercarea de a impune religia crestin-ortodoxa in scoli duce la discriminare. Si cand spun asta ma refer chiar la crestin-ortodocsi. Trebuie sa le aratam copiilor ca exista o multitudine de religii, care isi au originile in diverse culturi, locuri de pe glob si momente ale istoriei. Religia trebuie inteleasa, nu insusita orbeste. Si, poate chiar mai important, trebuie acceptata ideea ca nu toti vor dori o apartenenta religioasa. Ateismul sau agnosticismul ar trebui sa fie optiuni in aceeasi masura in care este religia.

Un alt aspect demn de luat in considerare este educatia morala a copiilor. Intr-un comunicat al Sinodului Mitropoliei Clujului, Maramuresului si Salajului referitor la decizia Curtii Constitutionale este precizat ca “acest act este o mare nedreptate facuta tocmai copiilor si tinerilor care sunt beneficiarii orei de religie, prin faptul ca arunca in derizoriu si relativ preocuparea fata de educatia lor morala”. Din fericire, membrii preotimii nu sunt singurii care se pot ocupa de educatia morala a copiilor. In primul rand, educatia morala a copiilor se face in familie (de catre parinti, bunici etc.) si, in al doilea rand, in sistemul educational (de catre educatori, profesori). Orele de religie pot fi considerate, in cel mai bun caz, un bonus.

Totusi, religia ocupa un loc important in vietile noastre, fie ca vrem sau nu. Religia s-a strecurat atat de adanc in gandirea noastra incat ajungem sa credem in mod involuntar ca este imoral si rusinos sa crestem un copil fara sa-l botezam in biserica sau sa ne casatorim fara sa facem si o slujba religioasa. Astfel ca la aproape toate momentele importante ale vietii avem nevoie de validarea semenilor nostri, care vine in mod automat ca urmare a validarii bisericesti.

Asta inseamna ca in scoli nu putem ignora cu totul religia. Insa ideal ar fi sa se introduca disciplina “Istoria religiilor”, care sa fie optionala si care sa fie predata de profesori de istorie, nu de membri ai clerului.