Cum se acorda repausul saptamanal in cazul celor care lucreaza in schimburi

Munca in schimburi, potrivit Codului muncii, reprezinta organizarea programului de lucru astfel incat salariatii sa se succeada unul pe altul pe acelasi post, dupa un anumit program continuu/discontinuu, care implica realizarea unei activitati in intervale orare diferite fata de o perioada zilnica/saptamanala.

Salariatii care lucreaza in schimburi au dreptul, de asemenea, la un repaus saptamanal de cel putin 48 de ore, care se acorda de obicei in zilele de sambata si duminica.

"Conform noilor reglementari in materie, salariatii care lucreaza in ture au dreptul sa beneficieze de un repaus saptamanal de cel putin 48 de ore. Cele 48 de ore de repaus saptamanal se acorda, de regula, sambata si duminica. Cu alte cuvinte, angajatorul va trebui, in acest caz, sa asigure un interval de cel putin 48 de ore libere intre ultima tura dintr-o saptamana de lucru si prima tura din saptamana urmatoare", a explicat, pentru AvocatNet.ro, Mihai Anghel (foto), avocat senior la Tuca Zbarcea si Asociatii.

Pe deasupra, adauga specialistul, persoanele care lucreaza in ture trebuie sa primeasca cel putin opt ore libere intre schimburi, fara a se depasi maximum 12 ore de lucru pe zi: "Salariatii care lucreaza in ture trebuie sa beneficieze de cel putin opt ore libere intre schimburi, fara insa a se putea depasi plafonul maxim de 12 ore de lucru pe zi. Daca se atinge plafonul de 12 ore de lucru intr-o zi, salariatul respectiv are dreptul ca urmatoarele 24 de ore sa le aiba libere".

Reformularea recenta a duratei repausului saptamanal -- care acum este de 48 de ore consecutive, in loc de doua zile consecutive -- aduce, practic, rezolvarea unei probleme cu care angajatorii se confruntau destul de des in cazul salariatilor in schimburi.

"Modificarea recenta a Codului muncii pare sa ofere mai multa flexibilitate angajatorilor si, foarte important, sa rezolve o problema intalnita destul de frecvent in practica, mai exact in ceea ce priveste respectarea prevederilor legale referitoare la repausul saptamanal. De exemplu, in situatia unui salariat care iesea din schimbul II (la ora 23:00) intr-o zi de vineri si revenea la serviciu duminica, in schimbul III (la ora 23:00), anterior actualei reglementari se putea considera ca angajatorul nu respecta prevederea legala de a acorda acestuia doua zile consecutive de repaus saptamanal", spune avocatul.

Astfel, acum nu se mai poate considera ca angajatorii incalca legea, in cazul exemplului de mai sus, pentru ca, chiar daca nu vorbim de un repaus de doua zile intregi consecutive, salariatii au parte totusi de cele 48 de ore libere prevazute de lege.

Avocatul Mihai Anghel atrage atentia ca este posibil ca noua formulare folosita in Codul muncii sa fie inspirata din terminologia reglementarilor europene, acolo unde unitatea de masura a repausului este ora, nu ziua.

"Precizez ca reglementarea actuala a repausului saptamanal din Codul muncii este in continuare mai favorabila salariatilor decat cea cuprinsa in legislatia europeana in materie, care obliga statele sa acorde salariatilor, pentru fiecare perioada de sapte zile, dreptul la o perioada minima neintrerupta de repaus de doar 24 de ore, in principiu, duminica", subliniaza specialistul.

In cazuri urgente, salariatii pot fi chemati la munca in weekend

Atunci cand este vorba de lucrari urgente pentru salvarea de persoane sau pentru evitarea de accidente, de exemplu, salariatii pot fi chemati sa munceasca sambata si duminica, prevede Codul muncii.

"In cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari", scrie in actul normativ.

Intr-un caz precum cel de mai sus, angajatii au dreptul la un spor dublu pentru munca suplimentara. Acest spor se negociaza intre parti si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza, ceea ce inseamna ca, in cazul dublarii, acesta trebuie sa fie de cel putin 150%.

In alta ordine de idei, angajatorul poate sa acorde orele de repaus saptamanal in intervalul luni-vineri, daca acordarea acestora in weekend ar aduce prejudicii interesului public sau desfasurarii normale a activitatii. "In situatia in care acordarea repausului saptamanal in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, cele 48 de ore libere se pot acorda si in alte zile din saptamana, potrivit prevederilor din contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern", spune avocatul Mihai Anghel. In compensatie, lucratorii trebuie sa beneficieze de un spor stabilit prin contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca.

Salariatii n-au dreptul sa refuze munca in zilele de weekend, daca programul stabilit de angajator prevede acest lucru si daca sunt respectate regulile privind repausul saptamanal. In caz contrar, angajatii pot fi sanctionati disciplinar.

"Salariatii nu ar avea dreptul sa refuze lucrul sambata si/sau duminica in cazul in care programul de lucru stabilit de angajator potrivit legii presupune acest lucru, iar angajatorul respecta prevederile legale referitoare la acordarea celor 48 de ore libere in alte zile ale saptamanii si acordarea sporului aferent la salariu. Refuzul de a lucra in astfel de situatii ar putea fi considerat abatere disciplinara, iar salariatii respectivi ar putea fi sanctionati disciplinar, potrivit prevederilor din regulamentele interne aplicabile", adauga reprezentantul Tuca Zbarcea si Asociatii.

Repausul se acorda cumulat dupa o activitate continua de cel mult 14 zile

Codul muncii prevede si o exceptie referitoare la perioadele de activitate continua care ajung pana la 14 zile calendaristice.

Astfel, zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o asemenea perioada de activitate continua, insa doar daca in acest sens exista o autorizare a inspectoratului teritorial de munca si un acord al sindicatului/reprezentantilor salariatilor.

"Din pacate, insa, Codul muncii nu prevede modalitatea concreta prin care s-ar putea determina durata repausului acordat «cumulat» in cazurile in care activitatea continua ar fi, de exemplu, mai mare de cinci zile, dar mai mica de zece zile (cand probabil repausul cumulat ar fi de 96 de ore, respectiv repausul aferent a doua saptamani de lucru)", puncteaza avocatul consultat de redactia noastra.

In afara de repausul cumulat, salariatii mai au dreptul, intr-un astfel de caz, si la un spor de munca suplimentara de cel putin 150% din salariul de baza.

Ce compensatii primesc salariatii de noapte

Munca de noapte este cea prestata intre orele 22:00 si 6:00, scrie in Codul muncii, iar angajatorii care folosesc frecvent salariati in acest interval orar trebuie sa informeze inspectoratul teritorial de munca.

Aceasta categorie de salariati are dreptul la anumite compensatii, dupa cum ne-a spus Mihai Anghel, care pot consta in reducerea programului de lucru sau un spor salarial: "Salariatii care lucreaza in tura de noapte beneficiaza fie de reducerea programului de lucru cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin trei ore de munca de noapte, fie de un spor de minimum 25% din salariul de baza (pentru orele de noapte)".

Durata normala a timpului de lucru, in cazul muncii de noapte, nu trebuie sa depaseasca o medie de opt ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de cel mult trei luni calendaristice, dispune Codul muncii.

Pentru cei care desfasoara activitate in conditii speciale sau deosebite de munca, durata "nu va depasi opt ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore decat in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil si numai in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior", scrie in actul normativ. Astfel, angajatorul trebuie sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau sa compenseze in bani orele de noapte lucrate peste maximul de opt ore.

Salariatii de noapte sunt, dupa caz, cei care fac munca de noapte cel putin trei ore din timpul zilnic de lucru sau in proportie de cel putin 30% din timpul lunar de munca.

Atentie! Gravidele, lauzele si femeile care alapteaza nu pot fi obligate sa munceasca noaptea. Totodata, tinerii de pana la 18 ani nu pot fi folositi la munca de noapte.