Contribuţia la sănătate nu mai este obligatorie
Persoanele fizice trebuiau să achite lunar contribuţia pentru sistemul public de sănătate în situaţia în care nu obţineau niciun fel de venituri şi nu erau exceptate de plata contribuţiei sau nu se numărau printre cele cărora contribuţia le era plătită din alte surse. Aşa stabilea Codul fiscal înainte de data de 2 iunie, atunci când obligația a fost eliminată.
Astfel, în prezent, persoanele fizice enumerate (printre care se numără cele care nu obţin venituri din salarii, pensii, activităţi independente sau investiţii, nu urmează studii universitare, nu sunt coasigurate ori nu primesc indemnizaţie de şomaj sau ajutor social) au la dispoziție două variante. Acestea sunt plata lunară a contribuției la sănătate sau plata contribuției atunci când apare necesitatea serviciilor medicale.
Prima variantă, cea a plății lunare, implică achitarea contribuţiei la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie, pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive. Având în vedere valoarea actuală a salariului minim brut (1.250 de lei), asta înseamnă 68,75 lei/lună, adică 825 de lei/an. A doua variantă, cea a plății contribuției la momentul solicitării de servicii medicale, implică achitarea sumei de 481,25 lei, adică echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.
Pentru stabilirea contribuției la sănătate, persoanele fără venituri trebuie să depună o declaraţie la unitatea competentă a Fiscului, se arată în Codul fiscal. Aceasta este, mai precis, Formularul 604 („Declarație de înregistrare în evidența persoanelor fizice care nu realizează venituri, precum și pentru stabilirea obligațiilor de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate”).
Persoanele asigurate în sistemul medical de stat au dreptul la o serie întreagă de servicii medicale, despre care am scris mai multe aici.
Notă: Informaţii pe larg despre plata contribuţiei la sănătate pentru persoanele fără venituri pot fi găsite în acest articol. Lista completă a persoanelor ce sunt asigurate la sănătate fără plata contribuției este disponibilă aici.
Contribuţia la pensii este opţională
Orice persoană care nu obţine venituri, dar care vrea să se asigure şi să îşi completeze venitul asigurat, are posibilitatea de a plăti contribuţia la pensii, potrivit Legii nr. 263/2010. Acest lucru se face în baza unui contract de asigurare socială încheiat cu casa teritorială de pensii din raza domiciliului.
"Există posibilitatea realizării/completării stagiului de cotizare, prin încheierea unui contract de asigurare socială cu casa teritorială de pensii din raza de domiciliu. Cota de contribuţie este de 26,3% din venitul asigurat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nu mai mare de cinci ori câştigul salarial mediu brut. Pentru anul 2016, câştigul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 2.681 de lei. Venitul minim asigurat este de 35% din 2.681 de lei, adică 938 de lei, contribuţia minimă datorată fiind de 247 de lei", a explicat, la solicitarea AvocatNet.ro, Gabriela Cristea, responsabil relaţii publice în cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP).
Contractul care se încheie cu casa teritorială de pensii include, potrivit sursei citate, datele de identificare ale asiguratorului şi ale persoanei asigurate, adresa asiguratului, condiţiile de asigurare (venit asigurat, cota de contribuţie, cuantumul contribuţiei la pensii, contul în care se plăteşte contribuţia la pensii, termenul de achitare), obligaţiile asiguratorului şi ale asiguratului şi clauzele contractuale. Un model al acestui contract poate fi găsit aici (format PDF).
În baza contractului de asigurare, contribuţia la pensii se achită lunar, cel târziu până în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se face plata. Însă există şi posibilitatea de a achita în avans contribuţia, pentru o perioadă de maximum 12 luni, calculate de la data plăţii. "Contribuţia se poate plăti şi anticipat, pe o perioadă de cel mult 12 luni, calculate de la data la care se face plata. În aceste situaţii, stagiul de cotizare este corespunzător timpului efectiv parcurs în interiorul perioadei pentru care s-a efectuat plata", a precizat Gabriela Cristea.
Cei care au calitatea de asigurat în sistemul public de pensii au dreptul, înainte de toate, la pensii, dar și la bilete de tratament balnear sau ajutor de deces. Puteți afla mai multe din acest articol.
Atenţie! Contractul de asigurare socială încheiat cu casa teritorială de pensii se aplică de la data înregistrării acestuia şi produce efecte numai pentru viitor. Din acest motiv, reprezentantul CNPP a subliniat că plata retroactivă a contribuţiei la pensii nu este posibilă în prezent.
Notă: În altă ordine de idei, condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru pensionarea pentru limită de vârstă în anul 2016 sunt disponibile în acest articol.
Persoanele fără venituri nu pot plăti contribuţia la şomaj
Persoanele care nu obţin deloc venituri n-au posibilitatea de a se asigura în sistemul asigurărilor pentru şomaj, după cum reiese din Legea nr. 76/2002. Informaţia a fost confirmată, la solicitarea AvocatNet.ro, de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
Conform actului normativ, asigurat în sistemul de şomaj este "persoana fizică ce realizează venituri, potrivit legii, şi pentru care angajatorul este obligat să reţină şi să plătească contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj, precum şi persoana care se asigură prin încheierea unui contract de asigurare pentru şomaj".
Mai precis, persoanele care pot să încheie un contract de asigurare pentru şomaj cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul/reşedinţa sunt următoarele:
- asociat unic, asociaţi;
- administratori care au încheiat contracte potrivit legii;
- persoane fizice autorizate, întreprinzători persoane fizice, titulari ai întreprinderilor individuale, precum şi membrii întreprinderilor familiale;
- cetăţeni români care lucrează în străinătate, conform legii;
- alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii şi care nu se regăsesc în una dintre situaţiile de la punctele precedente.
Pentru a putea să încheie contractul de asigurare, aceste persoane trebuie să aibă cel puţin vârsta de 18 ani şi să fie asigurate în sistemul public de sănătate şi în sistemul public de pensii.
"La încheierea contractului de asigurare pentru şomaj cu agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, aceste persoane trebuie să dovedească faptul că sunt asigurate în cele două sisteme de asigurări sociale. În acest sens, trebuie să prezinte contractul de asigurare sau orice alt document justificativ privind dobândirea calităţii de asigurat în cadrul sistemului public de pensii şi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, eliberate de instituţiile competente potrivit legii, în original şi în copie", ne-a spus Cristiana Geană, inspector în cadrul ANOFM.
Legea şomajului dispune că venitul lunar pentru care se asigură persoanele amintite "nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit potrivit legii, şi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, stabilit potrivit legii, în vigoare în luna pentru care se plăteşte contribuţia de asigurare pentru şomaj".
Cota contribuţiei lunare la şomaj se aplică asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru şomaj, după cum a subliniat specialistul ANOFM.
În afară de indemnizația de șomaj, asigurații în sistem au dreptul la mai multe servicii pentru creșterea șanselor de angajare, dar și la stimulente financiare pentru încadrarea în muncă pe termen mai lung. Citiți aici mai multe.
Notă: Informaţii despre obţinerea în 2016 a indemnizaţiei de şomaj pot fi găsite aici.