Ce trebuie să știi dacă vrei să angajezi zilieri în 2016

Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, ce a fost republicată în Monitorul Oficial în decembrie 2015, stabileşte că zilierii sunt persoane fizice, cetățeni români sau străini, care au capacitate de muncă și care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional.

Aceştia pot să presteze activităţi pentru un beneficiar, fie el persoană juridică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială, contra unei remunerații. Raportul de muncă se stabilește prin acordul de voință al părților, fără să fie necesară încheierea unui contract individual de muncă, pentru o durată de cel puțin o zi.

„Durata activității ocazionale care poate fi exercitată în temeiul prevederilor prezentei legi este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă. Durata zilnică de executare a activității unui zilier nu poate depăși 12 ore”, stabilește actul normativ.

De asemenea, este important de știut că legea prevede că angajatorii pot folosi zilieri pentru o perioadă de cel mult 90 de zile pe durata unui an calendaristic (cele 90 de zile nu trebuie să fie consecutive, pentru că acestea se cumulează), iar aceștia nu pot fi utilizați la munci de care să benefieze un terț.

În ceea ce priveşte domeniile de activitate în care pot fi folosiţi lucrătorii ocazionali, acestea sunt, în prezent, următoarele:

• agricultură, vânătoare și servicii anexe - diviziunea 01;
• silvicultură, cu excepția exploatări forestiere - diviziunea 02;
• pescuit și acvacultură - diviziunea 03;
• colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase - clasa 3821 și clasa 3811;
• recuperarea materialelor - grupa 383;
• comerț cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii - grupa 462;
• activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor - grupa 823;
• publicitate - grupa 731;
• activități de interpretare artistică - spectacole - clasa 9001, activități-suport pentru interpretarea artistică - spectacole - clasa 9002 și activități de gestionare a sălilor de spectacole - clasa 9004;
• activități de cercetare-dezvoltare în biotehnologie - clasa 7211, activități de cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie-clasa 7219;
• activități de cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste - clasa 7220 (săpături arheologice);
• activități de întreținere peisagistică - plantarea, îngrijirea și întreținerea de parcuri și grădini, cu excepția facilității de locuit particulare - clasa 8130;
• creșterea materialului săditor - creșterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operațiuni de îngrijire/curățare a pomilor, activități ale pepinierelor, cu excepția celor pentru arbori de pădure - clasa 0130;
• activități ale grădinilor zoologice, botanice și ale rezervațiilor naturale - clasa 9140;
• creșterea și reproducția animalelor semidomesticite și a altor animale - clasa 0149;
• hoteluri și alte facilități de cazare - diviziunea 55; facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată - clasa 5520 - tabere de copii (organizate de Ministerul Tineretului și Sportului, direct sau prin unitățile din subordinea acestuia);
• facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată - clasa 5520 - cabane;
• activități ale bazelor sportive - clasa 9311;
• activități ale cluburilor sportive - clasa 9312;
• activități de alimentație (catering) pentru evenimente - diviziunea 5621.

De reținut este că activitățile de manipulare de mărfuri și cele de curățenie și întreținere pot fi făcute doar în domeniile enumerate mai sus.

Atenție! Angajatorii care folosesc zilierii pentru alte activități în afară de cele prevăzute de lege pot fi amendați cu sume cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei.

Angajatorii sunt obligați să aibă un Registru de evidență a zilierilor

Potrivit Legii zilierilor, angajatorul are dreptul să stabilească activitățile pe care trebuie să le desfășoare zilierul, precum și locul și durata executării acestora. Totodată, el poate exercita controlul asupra modului de îndeplinire a lucrărilor.

În ceea ce privește obligațiile unui angajator, este util de știut că acesta trebuie să întocmească zilnic un registru în care să înscrie, în ordine cronologică, zilierii folosiți. Excepție fac perioadele în care nu se folosesc zilieri.

De asemenea, angajatorii sunt obligați să înainteze lunar, către inspectoratul de muncă (ITM), un extras al Registrului de evidență a zilierilor, mai prevede Legea nr. 52/2011: „Beneficiarul va înainta lunar, până cel târziu la data de 5 a fiecărei luni, către inspectoratul teritorial de muncă unde își are sediul, un extras al Registrului de evidență a zilierilor conținând înregistrările din luna precedentă. Transmiterea extrasului se poate face și pe suport electronic, după caz”.

Atenție! Angajatorii care nu înființează registrul sau care nu îl completează înainte de începerea activității zilierilor pot să fie amendați cu 6.000 de lei. Aceeași sancțiune se aplică dacă registrul nu este întocmit zilnic sau dacă nu este transmis lunar către ITM.

Remunerația se stabilește prin negociere directă

Pentru activitatea desfășurată, zilierii au dreptul la o remunerație stabilită prin negociere directă între părți.

Cu alte cuvinte, remunerația brută pe oră poate avea orice cuantum stabilit de zilier și beneficiar, atât timp cât este respectată condiția ca acesta să fie cel puțin la nivelul valorii pe oră a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. În prezent, salariul minim brut este de 1.050 de lei pe lună, iar de la 1 mai 2016, acesta va crește la 1.250 de lei.

Potrivit Codului muncii, durata normală a timpului de lucru pentru salariații cu normă întreagă este de opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, ceea ce înseamnă că într-o lună se cumulează în jur de 170 de ore (numărul total de ore lucrate pe lună variază în funcție de câte lucrătoare sunt efectiv și de zilele libere legale). Astfel, de la 1 ianuarie 2016, la un număr de 170 de ore lucrate într-o lună, valoarea este de 6,17 lei pe oră, iar de la 1 mai va fi de 7,35 de lei pe oră.

Atenție! Stabilirea unui cuantum brut orar mai mic decât valoarea pe oră a salariului minim brut este sancționată cu amendă de 10.000 de lei.

Plata zilierului se face pentru echivalentul a cel puțin opt ore de muncă pe zi, chiar dacă părțile stabilesc o durată mai mică, iar aceasta se face la sfârșitul fiecărei zile de muncă, dispune Legea zilierilor. Însă prin acord scris se poate stabili ca aceasta să se facă la sfârșitul săptămânii sau la sfârșitul perioadei de desfășurare a activității.

Angajatorii pot face plățile prin orice mijloc admis de lege, inclusiv prin virarea într-un cont bancar.

Plata impozitului pe venit (în valoare de 16%) datorat pentru activitățile prestate de zilieri cade în sarcina angajatorilor. Cei care nu fac acest lucru riscă o amendă de 20.000 de lei și interzicerea folosirii zilierilor.

În ceea ce privește contribuțiile sociale, legea menționează că acestea nu sunt datorate nici de către angajatori și nici de către zilieri. Totuși, aceștia din urmă se pot asigura, în mod opțional, în sistemele de asigurări publice.

„Activitatea desfășurată în condițiile prezentei legi nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemele de asigurări publice. Acesta se poate asigura, opțional, la sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru șomaj și la sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale. Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri nu se datorează contribuțiile sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar”, prevede actul normativ.

Minorii trebuie să aibă cel puțin 15 ani pentru a lucra ca zilieri

Regula generală impusă de Legea nr. 52/2011 este că minorii pot să desfășoare activități ocazionale plătite doar dacă au împlinit cel puțin 16 ani, însă există și posibilitatea unei excepții. Concret, minorii care au între 15 și 16 ani pot să lucreze ca zilieri doar cu condiția să primească, în acest sens, acordul părinților sau al reprezentanților legali.

Mai mult, minorii pot să presteze, ca zilieri, doar activități potrivite cu dezvoltarea lor fizică și cu aptitudinile de care dau dovadă. „Lucrătorii minori, respectiv minorii în vârstă de cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani desfășoară, ca zilieri, numai activități potrivite cu dezvoltarea lor fizică și cu aptitudinile de care dau dovadă, dacă astfel nu le sunt încălcate dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală și socială, dreptul la educație, și nu le este periclitată starea de sănătate”, se subliniază în actul normativ menționat.

În ceea ce privește durata muncii unor zilieri minori, aceasta nu trebuie să depășească șase ore pe zi, iar în total, pe parcursul unei săptămâni, limita maximă este de 30 de ore.

Zilierul minor nu poate să desfășoare munca de noapte, iar cei care angajează zilieri în vârstă de cel puțin 15 ani și de cel mult 18 ani sunt obligați să respecte toate dispozițiile legale referitoare la protecția minorilor la locul de muncă.

Cheltuielile în caz de accident sau deces sunt suportate de angajator

Dacă în timpul activității are loc, din vina angajatorului, un eveniment în urma căruia zilierii se accidentează, acesta este nevoit să suporte toate cheltuielile necesare pentru îngrijirea medicală.

Regula se aplică și în situația în care se produce un eveniment – tot din vina angajatorului – în urma căruia zilierii mor. Astfel, acesta trebuie să asigure cheltuielile de înmormântare. „În situația producerii unui eveniment care are ca urmare accidentarea/decesul zilierului, beneficiarul este obligat să asigure cheltuielile necesare îngrijirilor medicale/înmormântării din fonduri proprii, în cazul în care evenimentul s-a produs din vina beneficiarului”, se arată în Legea zilierilor.

Potrivit Legii zilierilor, obligațiile pe care le au angajatorii în domeniul securității și sănătății în muncă sunt următoarele:

• să asigure securitatea și sănătatea în muncă a zilierilor;
• să asigure instruirea zilierului, înainte de începerea activității și/sau la schimbarea locului de muncă, cu privire la pericolele la care poate fi expus și la măsurile de prevenire și protecție pe care trebuie să le respecte;
• să solicite zilierilor asumarea pe propria răspundere, prin semnătură, că starea sănătății le permite desfășurarea activităților repartizate de beneficiar;
• să pună la dispoziție zilierilor echipamente de muncă adecvate, care nu pun în pericol securitatea și sănătatea acestora;
• să asigure, în mod gratuit, echipamente individuale de protecție adecvate activității desfășurate de zilieri;
• să comunice de îndată, către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs, orice eveniment în care au fost implicați zilieri;
• să înregistreze accidentele de muncă suferite de zilieri în timpul activității; modalitatea de înregistrare se stabilește prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Însă nici zilierii nu sunt scutiți de obligații, acestea fiind următoarele:

• să își însușească și să respecte măsurile de prevenire și protecție stabilite de beneficiar;
• să utilizeze corect echipamentele de muncă puse la dispoziție de către beneficiar;
• să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
• să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii ale echipamentelor de muncă;
• să comunice imediat beneficiarului orice situație de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea zilierilor;
• să pună la dispoziția inspectorilor de muncă informațiile și documentele solicitate cu ocazia controlului.