Ce riscă firmele care nu emit bonuri fiscale pentru produse și servicii

Agenţii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat fiscale. O astfel de măsură este prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999, act normativ care stabileşte, totodată, că operatorii economici trebuie să emită bonuri fiscale şi să le înmâneze clienţilor.

În acelaşi timp, în cazul în care comercianţii nu le înmânează de bunăvoie bonul fiscal sau le oferă un alt document, consumatorii sunt îndreptăţiţi să solicite ei bonul fiscal. În plus, art. 10 din OUG citată stabileşte că, atunci când operatorul economic refuză emiterea şi înmânarea bonului fiscal către client, acesta din urmă are dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia. Singura excepţie de la această regulă o reprezintă situaţia în care aparatul de marcat electronic fiscal nu funcţionează temporar, moment în care operatorul economic poate emite o chitanţă, în loc de bon fiscal, până la repunerea în funcţiune a aparatului.

Amenzi consistente şi suspendarea activităţii pentru cei ce nu emit bonuri fiscale

Prin intermediul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015, act normativ care a modificat şi completat OUG nr. 28/1999, s-a stabilit că firmele săvârşesc o contravenţie atunci când:

• nu emit bon fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate;
• emit bonuri cu o valoare inferioară preţului de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului;
• nu înregistrează într-un registru special toate operaţiunile efectuate şi nu emit chitanţe atunci când aparatul de marcat s-a defectat, ceea ce va determina existenţa unei sume nejustificate;
• nu întocmesc documente justificative pentru sumele introduse în magazin, altele decât cele pentru care au emis bonuri fiscale sau cele înscrise în registrul special, precum şi pentru sumele extrase din magazin, altele decât cele utilizate pentru a acorda rest clientului.

Prin urmare, firmele care săvârşesc contravenţiile amintite anterior sunt sancţionate, din mai anul trecut, în funcţie de sumele nejustificate găsite de inspectorii antifraudă în casele de marcat, după cum urmează:

• cu avertisment în situația în care suma nejustificată rezultată este de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului;
• cu amendă de 3.500 lei, în situația în care suma nejustificată este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului;
• cu amendă de 12.500 lei, în situația în care suma nejustificată este cuprinsă între 300 lei și 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului;
• cu amendă de 17.500 lei, în situația în care suma nejustificată este cuprinsă între 300 lei și 1.000 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului. În plus, se va suspenda activitatea firmei pentru 30 de zile, începând cu cea de-a doua sancțiune aplicată la aceeași unitate într-un interval de 24 de luni;
• cu amendă de la 22.500 lei, în situația în care suma nejustificată este mai mare de 1.000 lei, dar mai mică de 3% inclusiv din valoarea totală a bunurilor serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului;
• cu amendă de la 27.500 lei, în situația în care suma nejustificată este mai mare de 1.000 lei și mai mare de 3% din valoarea totală a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, înregistrată de aparatul de marcat electronic fiscal și/sau în registrul special la data și ora efectuării controlului ori la sfârșitul zilei, dacă fapta a fost săvârșită anterior datei controlului, precum și cu suspendarea activității firmei pentru 30 de zile, începând cu cea de-a doua sancțiune aplicată la aceeași unitate într-un interval de 24 de luni.

Totuşi, dacă agentul economic achită amenda contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, atunci sancţiunea complementară (respectiv suspendarea activităţii) încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator.

Atenţie! Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat şi poate fi achitată la Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) sau la unităţile Trezoreriei Statului. Termenul de 24 de ore curge de la data înregistrării la registratura organului constatator a dovezii achitării sau de la data confirmării de primire dacă aceasta a fost transmisă prin poştă.

Procedura de sigilare a unităţii

În cele două situaţii prevăzute mai sus, atunci când organele de control abilitate dispun măsura suspendării activităţii operatorului economic pentru neemiterea bonurilor fiscale, acestea procedează şi la sigilarea unităţii.

Concomitent cu sigilarea unităţii, organele de control afişează la loc vizibil un anunţ referitor la suspendarea activităţii operatorului economic. De altfel, procedura de sigilare a unităţii operatorului economic pe perioada de suspendare a activităţii dispusă pentru neutilizarea casei de marcat fiscale a fost aprobată prin intermediul Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 218/2015, potrivit căruia anunţul referitor la suspendarea activităţii firmei este afişat din interiorul unităţii, pe geamurile tuturor uşilor de acces destinate intrării clienţilor sau pe geamul ferestrelor, după caz, în aşa fel încât să fie vizibil din exterior. Anunţul este tipărit cu litere de tipar de minimum 10 cm şi are următorul conţinut: "Activitate suspendată de Antifraudă – ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale".

Atunci când sigilarea unităţii operatorului economic nu poate fi realizată la data constatării faptei, organele de control încheie un proces-verbal în care sunt descrise fapta şi împrejurările care nu au permis aplicarea imediată a măsurii suspendării, respectiv sigilării.

Totodată, în situaţiile în care sigilarea unităţii operatorului economic nu poate fi realizată în mod practic, organele de control dispun suspendarea activităţii şi menţionează în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor împrejurările care fac imposibilă aplicarea măsurii sigilării.

Nu în ultimul rând, Ordinul MFP nr. 218/2015 stabileşte şi condiţiile în care se poate realiza desigilarea unităţii. Concret, desigilarea unei unităţi poate avea loc în următoarele situaţii:

• la împlinirea termenului pentru care a fost dispusă suspendarea unităţii;
• în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii;
• la transferul mărfurilor sau bunurilor din incintă;
• la schimbarea proprietarului sau utilizatorului (chiriaş, comodatar) spaţiului în care se află unitatea;
• pentru lucrări de reparaţii urgente în incinta unităţii.

Potrivit aceluiaşi act normativ, desigilarea unei unităţi se realizează în maximum cinci zile de la primirea unei solicitări în acest sens. În cazul în care se doreşte transferul mărfurilor din incintă sau efectuarea de lucrări urgente în incinta unităţii, agentul economic poate solicita, o singură dată pe toată perioada pentru care a fost dispusă măsura suspendării activităţii, un răgaz de desigilare de maximum două zile.

În continuare, după realizarea scopului pentru care a fost solicitată desigilarea, unitatea este resigilată până la împlinirea termenului pentru care s-a dispus măsura suspendării activităţii operatorului economic în punctul de lucru.

Cine nu e obligat să emită bon fiscal

OUG nr. 28/1999 enumeră şi situaţiile în care operatorii economici nu sunt obligaţi să utilizeze case de marcat şi, implicit, nu trebuie să emită bon fiscal. Concret, sunt exceptaţi de la obligaţia de a emite bon fiscal comercianţii care efectuează încasări din următoarele activităţi:

• comerţul ocazional cu produse agricole din producţie proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizaţi în condiţiile legii, în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;
• vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;
• transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;
• activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii - bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;
• activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii;
• activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;
• vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;
• comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;
• serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
• vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;
• încasarea contravalorii energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei şi canalizării, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet;
• efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;
• serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române, pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii;
• activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
• serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
• livrările de bunuri sau serviciile efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede şi conţin un sistem de contorizare electronic şi/sau mecanic, ca parte integrată constructivă din automat, care să permită înregistrarea, evidenţierea şi controlul sumelor încasate, cu excepţia livrărilor de produse energetice;
• comerţul de tip cash and carry desfăşurat de comercianţii care vând mărfuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca produse consumabile.

Din 2017, firmele vor utiliza doar case de marcat cu jurnal electronic

Obligativitatea utilizării de aparate de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici şi eliminarea aparatelor de marcat cu rolă jurnal a fost introdusă în legislaţia românească prin intermediul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014. Totuşi, pentru a acorda comercianţilor timpul necesar adaptării la noile reglementări, Executivul a decis anul trecut să amâne, cu şase luni, momentul de la care operatorii economici vor fi obligaţi să utilizeze noile case de marcat. Concret, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care a modificat prevederile OUG nr. 91/2014, dotarea operatorilor economici cu case de marcat cu jurnal electronic se va face etapizat, după cum urmează:

• operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili vor fi obligaţi să utilizeze numai case de marcat cu jurnal electronic începând cu 1 aprilie 2017;
• contribuabilii mijlocii vor utiliza, la rândul lor, numai case de marcat cu jurnal electronic de la 1 iulie 2017;
• contribuabilii mici vor avea aceeaşi obligaţie începând cu 1 noiembrie 2017.

Totodată, comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal va fi strict interzisă de la 1 ianuarie 2017. De altfel, conform normelor în vigoare, nerespectarea acestei prevederi constituie contravenţie şi se va sancţiona cu o amendă de 3.000 de lei.

Notă: Firmele care nu vor respecta termenele stabilite pentru înlocuirea vechilor case de marcat cu unele noi vor risca amenzi de 9.000 de lei. Aveţi detalii aici. Totodată, de aici şi aici puteţi afla cum vor fi conectate noile aparate la sistemul informatic al Fiscului, sistem care va permite, practic, supravegherea şi monitorizarea caselor de marcat cu jurnal electronic.

Rectificare (11.08.2016): Într-o versiune anterioară a articolului scria, în mod eronat, că suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată nu se restituie în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei.