Ce verificări pot face companiile pentru a evita partenerii de afaceri frauduloși

Companiile care vor să evite partenerii de afaceri frauduloși pot derula anumite verificări proprii pentru a-i identifica pe aceștia. Conform unui sondaj recent al celor de la PwC România, firmele care au răspuns au precizat că fac următoarele demersuri:

• 78% dintre respondenți au spus că sunt atenți la condițiile de plată, ca să vadă dacă sunt neobișnuite;
• 70% dintre respondenți au spus că verifică dacă prețul este semnificativ mai mic decât prețul pieței;
• 70% dintre respondenți au spus că încearcă să afle dacă există informații publice negative;
• 53% dintre respondenți au spus că verifică dacă lipsesc detalii logistice sau condiții de livrare specifice;
• 32% dintre respondenți au spus că se uită dacă partenerul are un alt obiect de activitate sau dacă e nou pe piață;
• 23% dintre respondenți au spus că sunt atenți dacă e vorba de o cantitate de bunuri oferite neobișnuit de mare.

„98% dintre respondenți au precizat că n-au fost implicați involuntar în scheme de fraudare, dar 20% au menționat că știu alte companii în astfel de situații. Pentru a evita riscul, companiile trebuie să întreprindă verificări, chiar dacă legislația nu prevede concret astfel de măsuri”, este precizat într-un comunicat de presă remis azi redacției noastre.

Companiile care au suspiciuni legate de un partener de afaceri preferă încetarea relației comerciale sau începerea unei investigații amănunțite (62% dintre respondenți), impunerea de măsuri contractuale preventive sau solicitarea de garanții (58% dintre respondenți) ori notificarea autorităților și a altor companii (8% dintre respondenți).

Sondajul celor de la PwC România arată că 75% dintre respondenți au explicat că au fost supuși controalelor inopinate ale inspectorilor fiscali din cauza partenerilor de afaceri frauduloși.

În altă ordine de idei, 55% dintre respondenți au semnalat că măsurile impuse prin legislație pentru combaterea fraudelor afectează mai degrabă firmele de bună-credință decât firmele frauduloase, pentru că necesită o creștere a costurilor de conformare.

„Autoritățile fiscale au impus în ultimii ani mai multe măsuri pentru a reduce frauda și evaziunea fiscală, cel mai recent exemplu fiind split TVA, adoptat în ciuda dezavantajelor evidente și a lipsei de garanții că va reduce frauda. Pentru majoritatea contribuabililor onești, aceste decizii au mărit costurile și au necesitat alocarea suplimentară de resurse pentru a îndeplini cerințele legale. În același timp, ei nu au observat o scădere dramatică a fraudei, astfel încât efortul lor să fie compensat printr-o ameliorare a mediului economic. Prin urmare, nu ne surprinde, deși la prima vedere pare paradoxal, că societățile au ajuns să considere că cel mai mare impact al fraudei de TVA resimțit în activitatea lor este indus de măsurile legislative și administrative ale autorităților luate tocmai cu scopul de a combate fenomenul și, implicit, de a sprijini contribuabilii corecți”, a subliniat Daniel Anghel, partener la PwC România, în comunicatul de presă amintit.

Redacția noastră a desfășurat anul trecut o campanie de informare chiar pe subiectul prevenirii fraudelor la companii. Articolele publicate cu acea ocazie pot fi găsite aici.

Important! Comisia Europeană a anunțat de curând lansarea unui instrument de analiză a rețelelor de tranzacții care va permite statelor membre ale Uniunii să facă un schimb rapid de date cu privire la TVA și să prelucreze în comun aceste date, detectând mai repede rețelele suspecte.