Prelucrarea datelor personale în scop de marketing ar putea să aibă legătură directă cu supraviețuirea și succesul unei afaceri. De aceea, GDPR-ul prevede că o firmă poate, printre altele, să justifice prelucrarea de date personale prin referire la interesele sale legitime. Bineînțeles că, atunci când ne gândim la interesul legitim al unei firme, cel mai sugestiv exemplu în acest sens este interesul acelei firme de a își vinde produsul sau serviciul. Pentru aceasta, ea trebuie să îl promoveze. De aceea, marketing-ul, care are un rol direct în acest context, poate fi considerat ca vizând interesele legitime ale unei firme. Chiar și GDPR confirmă acest lucru, în preambul.
În același timp, marketing-ul, din cauza întinderii acestuia, nu poate justifica în mod absolut prelucrarea de date personale. Pentru justificarea prelucrării în baza interesului legitim, trebuie să existe un echilibru între acel interes și interesele persoanelor vizate de prelucrare (puteți citi mai multe despre cum poate fi stabilit acel echilibru, aici).
De aceea, multe firme pot ajunge să se întrebe ce marketing pot face, cu adevărat. Pentru a facilita înțelegerea, o serie de exemple au apărut într-un articol de pe site-ul econsultancy.com:
1. Respectarea dorinței clienților de a nu le mai fi prelucrate date personale, în scop de marketing (de a nu primi oferte pe mail, de exemplu). Probabil este și cel mai paradoxal exemplu, însă are o importanță practică evidentă: dacă un client nu vrea să mai primească mail-uri, firma care trimite ofertele s-ar putea să fie interesată să îi păstreze datele personale, tocmai pentru a se asigura că acele date nu vor mai fi folosite în scop de marketing.
2. Păstrarea mail-urilor unor persoane care doresc să își șteargă conturile create pentru un anumit serviciu și care nu vor să le mai fie prelucrate date personale. Relevanța unei astfel de practici este dată de interesul de a nu mai fi folosit mail-ul respectiv pentru crearea de alte conturi, pentru a nu se ajunge la situația în care un mail al unei persoane care și-a șters un cont (pentru a nu mai primi oferte, de exemplu) ajunge să fie folosit, în viitor, pentru trimitere de oferte.
3. Experiență personalizată: este cazul când prelucrarea de date se face pentru a personaliza experiența utilizatorilor unui site web, de exemplu. Acest lucru are legătură directă atât cu interesul legitim al companiei care oferă serviciul sau produsul, însă poate avea legătură directă și cu interesele utilizatorului. De aceea, din perspectiva celui din urmă, el se poate aștepta la o prelucrare de date cu un asemenea obiectiv. Astfel, există argumente puternice că există echilibru între cele două tipuri de interese prezente - ale firmei și ale persoanei vizate de prelucrarea de date.
4. Folosirea serviciilor de tip „web analytics”. Astfel de servicii pot ajuta la măsurarea numărului de vizitatori sau al secțiunilor celor mai vizitate, din cadrul unei pagini web. O asfel de prelucrare de date personale s-ar putea să nu intereseze la fel de tare utilizatorul precum în cazul exemplului precedent, însă ar putea ajuta mult firma să își dea seama cum să-și îmbunătățească serviciile oferite.
Interesul legitim de a prelucra date personale este o campanie de informare avocatnet.ro, care oferă informații practice despre acest temei de prelucrare a datelor personale (conținut în Regulamentul general privind protecția datelor). Campania vizează explicarea detaliată a conținutului acestei justificări de prelucrare a datelor personale, precum și exemple concrete cu privire la cazuri când interesul legitim primează față de drepturile persoanelor vizate de prelucrarea datelor. Toate articolele din serie pot fi citite aici.