OUG nr. 111/2020 (prin care a avut loc, la mijlocul lunii iulie, modificarea Legii nr. 129/2019) a introdus, în premieră, printre sancțiunile pe care le poate aplica BNR IFN-urilor pentru încălcarea normelor de prevenire a spălării banilor, posibilitatea de radiere a unor astfel de entități din registrul ținut de Banca Națională. Dacă acest lucru se întâmplă, IFN-urilor le este interzisă desfășurarea activității de creditare.
Sancțiunea se poate aplica, în mod teoretic, pentru aproape orice încălcare a Legii nr. 129/2019, de către un IFN - din cauză că măsura este conținută într-o listă abstractă ce prevede tipul de sancțiuni ce pot fi aplicate de BNR, în desfășurarea activității de control și supraveghere în domeniul prevenirii spălării banilor și a faptelor de terorism.
Practic, însă, o astfel de sancțiune, ce limitează însăși posibilitatea de funcționare efectivă a IFN-urilor (cel puțin în privința uneia din cele mai importante activități ale acestora - creditarea), ar trebui aplicată doar în cazuri excepționale, pentru cele mai grave încălcări.
În acest sens, Legea nr. 129/2019 stabilește că dispunerea unei măsuri sancționatorii (inclusiv a radierii menționate mai sus) trebuie să se facă ținându-se cont de mai multe considerente:
- gravitatea și durata faptei;
- gradul de vinovăție a IFN-ului responsabil;
- soliditatea financiară a IFN-ului, astfel cum rezultă, de exemplu, din cifra de afaceri totală;
- importanța profiturilor realizate de către entitatea responsabilă, în măsura în care acestea pot fi determinate;
- gradul de cooperare cu Banca Națională a României;
- încălcările săvârșite anterior de IFN;
- orice consecințe potențial sistemice ale faptei săvârșite.
Atenție! Dispunerea unei măsuri sancționatorii nu înseamnă că IFN-ul nu poate primi și o amendă sau că nu pot fi emise recomandări sau dispuse măsuri de supraveghere, de către BNR.
În ceea ce privește faptele pentru care un IFN ar putea fi sancționat, poate fi vorba, de exemplu, de:
- nesesizarea Oficiului când are loc o tranzacție suspectă, efectuată prin intermediul IFN-ului;
- când IFN-ul nu aplică măsuri de cunoaștere a clientelei sau
- când nu face evaluarea obligatorie a riscului prezentat de activitățile desfășurate de IFN (risc în ceea ce privește activitatea de spălare de bani sau de finanțare a terorismului) etc.
Cum spuneam și mai sus, încălcarea ar trebui să fie de o anumită gravitate, ca să se dispună măsura radierii.