Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:00:04] Începem să spunem bună dimineața și o să așteptăm câteva momente până reușește toată lumea să intre în această sală virtuală de conferințe. Continui să spun bună dimineața pentru că probabil există un mit dilay în funcție de cât de repede reușiți să vă conectați aici, o să revin cu rugămintea de fiecare webinar să avem microfoanele și camerele oprite ca să ne auzim și să ne înțelegem foarte bine.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:00:39] O să mai așteptăm câteva momente să se logheze toată lumea este un webinar cu un record de prezență, cel puțin anunțată. Sperăm că reușesc oamenii să se și logheze în număr atât de mare pe cât și-au anunțat participarea. O să facem o mică introducere apoi vom intra efectiv în discuții tocmai ca să permitem tuturor participarea. Tot timpul există și câteva momente până se găsesc link-urile până se conectează calculatoarele, o să le zic bună dimineața și celor care au intrat un pic mai târziu. Văd că mai are activitate pe lista de așteptare cum îi spune aplicația deci o să mai stau câteva momente.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:01:38] Haideți să zicem bună dimineața în mod oficial. Și sperăm că pe măsură ce fac eu introducerea să apuce să intre toată lumea. Bine v-am regăsit la un nou webinarii dedicat abonaților avocatnet.ro Premium. Numele meu de Roxana Neagu, sunt directorul editorial al avocatnet.ro și voi fi maistru de ceremonii astăzi la acest eveniment care tratează niște teme pe cât de tehnice pe atât de importante pentru profesioniștii din departamentele de taxe și consultanță fiscală și așa cum vă ziceam e important cred și pentru că se vede din numărul mare de participanți care și-au anunțat astăzi prezența alături de noi așa cum ați văzut și în descrierea evenimentului a venit momentul să vorbim și despre TVA în condițiile în care în ultimele luni în acest domeniu au apărut multe decizii extrem de importante ale Curții de Justiție a Uniunii Europene de care ar trebui să ținem cont ca firme sau companii plătitoare de TVA de la rambursări și deduceri până la inspecții fiscale și sume pentru care se datorează TVA.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:02:51] Vorbim astăzi de mai multe clarificări legale ce vor putea fi folosite de firme în litigiile din instanțe. Multe dintre noutățile de care vorbim răstoarnă Practica fiscului român și impun niște schimbări în felul care se vor aborda anumite situații fiscale ba chiar unele dintre deciziile de astăzi vin chiar pe spețe unde a fost implicat în mod direct autoritatea fiscală română. Și mai interesant este că invitații mei de astăzi fac parte dintr-o echipă de specialiști care a participat în mod direct la soluționarea uneia dintre deciziile pe care o vom detalia astăzi și fără să mă mai lungesc prea mult i-am alături de mine ani pe consultanții de la FindEX. Delia Cataramă, Mihaila Ardeleanu și Costin Preda. Bună dimineața doamnelor si domnule.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:03:46] Îmi face o deosebită plăcere să vă am astăzi alături de comunitatea avocatnet.ro premium și mă bucur că ați răspuns pozitiv invitației noastre și că v-ați făcut timp să fiți alături de noi. Delia, Mihaela și Cosmin am adunat eu și au împreună aproape 30 de ani de experiență în consultanță fiscală și vin dintr-o companie cu ștate vechi pe piața românească Visual Index care cuprinde profesioniști cu o amplă experiență atât academică, cât și din tranșee ca să zic așa vorbesc de oameni care și-au dobândit experiența profesională în cadrul unor mari firme de consultanță și care dețin calitatea de membri în principalele organisme profesionale din România de la CECCAR și CCF până la Uniunea Națională a Evaluatorilor Autorizați și așa mai departe.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:04:36] Ca o notă personală, Delia și colegii ei mă leagă o mai veche amiciție profesională care datează de aproape un deceniu când a început să lucrez ca jurnalist de taxe și fiscalitate erau printre cei pe care-i sunam cel mai des ca să mă documentez pentru articole pe care le scriam pe vremea aceea și așa că pentru mine cu bucurie dublă să îi am astăzi alături de mine ca să mă ajute și pe dumneavoastră să înțelegeți direct de la sursă care sunt aceste noutăți importante în materie de TVA si cum trebuie să ne raportăm efectiv la ele și ce impact au pentru companiile noastre. Mai fac câteva precizări logistice tocmai ca să mai permite oamenilor să se logheze în continuare că văd e încă activitate deci mai trag un pic de timp.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:05:21] O să vă rog să aveți microfoanele și camerele oprite pentru cei care se loghează mai târziu ca să nu se facă microfonii și să putem înțelege cât mai ok pentru cei dintre dumneavoastră care participă pentru prima oară la un webinari organizat de avocatnet.ro vă reamintesc că puteți pune întrebări. Puteți adresa întrebări speaker-ilor noștri de astăzi și ca să faceți asta e suficient să accesați acel buton de chat pe care îl aveți în partea de jos a aplicației. Eu voi monitoriza întrebările și voi încerca să le aduc în atenția speaker-ilor noștri. Vă rog frumos să vă rulați cât mai clar întrebările pentru că este un eveniment live atunci ca să vă putem oferi un răspuns cât mai corect este nevoie să înțelegem evident ce ne întrebați de ce întrebați. Nu o să putem răspunde la întrebări foarte particulare care necesită o analiză de date sau de documente, așa că vă rog să luați în calcul atunci când formulați neclaritățile dumneavoastră.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:06:23] Vă reamintesc că acest webinar este înregistrat, iar înregistrarea va fi disponibilă în contul dumneavoastră de abonat premium de pe site-ul avocatnet.ro, iar în cursul zilei de astăzi veți primi un e-mail cu prezentarea pe care invitații noștri au pregătit-o astăzi, precum și cu datele de contact când în cazul în care veți vrea să intrați într-o legătură directă cu ei. Acestea fiind spuse cred că am acoperit tot ce ține de logistica evenimentului. De acum Delia, Mihaela, Cosmin vă propun să intrăm direct în prezentare așa că vă invit să preluați discuția de aici și să fiți maeștri mai departe.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:07:07] Mulțumim foarte mult, Roxana, este adevărat ne leagă o relație lungă și aș vrea în primul rând noi să vă mulțumim pentru această ocazie pentru că nu cred că greșesc dacă spun că avocatnet.ro este un nume destul de, aș îndrăzni să spun că-i cel mai mare pe acest domeniu în România și nu cred că există cineva căruia să-i spui te duci la un webinar avocatnet.ro și să nu fie impresionat. Asta pot să spun inclusiv de la colegi, prieteni cărora le-am spus, știi ca astăzi țin un webinar, și a fost wow, la avocatnet.ro.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:07:47] Da, cred că de partea noastră e o onoare astăzi și îți mulțumim foarte mult. Pentru a intra în discuțiile de astăzi așa cum ai prezentat și tu am zis hai să vorbim despre TVA pentru că în ultimul timp am vorbit numai despre situații de urgență, șomaj tehnic, telemuncă și așa mai departe. Dar pe parcurs au apărut și diverse modificări în zona de TVA. Lumea revine încet încet la normal. Apropo de asta, chiar mâine este o ședință la Ministerul de Finanțe la Comisia de Dialog Social unde se discută diverse modificări la normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal. Deci să ne așteptăm la un alt webinar peste ceva timp vom avea niște norme noi. Din păcate normele de Cod fiscal după cum știți nu s-a mai modificat din mai 2018.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:08:52] Am văzut pe partea de TVA și accize mai ales sunt multe noutăți o să vorbim despre ele la momentul oporun.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:08:59] Astăzi discutăm despre implicațiile pe TVA din perspectiva unor hotărâri de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și avem o agendă destul de bogată, sperăm să reușim să o abordăm pe toată așa cum am planificat noi am pornit cu punctul zero, aplicabilitatea deciziilor Curții Europene în domeniul TVA., doar câteva slide-uri pentru că am văzut că de multe ori există această întrebare atât în controale, cât și în contestații pot să vorbesc ceva despre deciziile de la Curte când vine ANAF. În principiu da și o să vedem de ce. Apoi vom lua punctual câte o temă pentru un caz de la Curtea Europeană.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:09:47] Prima temă se referă la scutirile pentru serviciile direct legate de export. Aici cazul de la curte este un pic mai vechi, nu este de anul acesta, dar anul acesta să spunem că s-a preluat în legislația românească. Apoi vorbim despre un caz interesant despre detașarea de personal dacă este sau nu în sfera de TVA. Fiind situații și am întâlnit chiar și noi în practica noastră situații de societăți care nu încadrau detașarea de personal în sfera de TVA și o să vedem în ce context.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:10:22] Apoi un alt caz care cred că devine vedetă pentru că ANAF-ul în ultimul timp are o tendință de controale în această zonă, adică în a verifica dacă diverse societăți străine care au filiale în România dacă nu cumva au sedii fixe în România. Mutarea unui sediu fix în România poate să genereze colectare de TVA cu consecințe nu tocmai plăcute. Iată că și în alte țări s-a pus această problemă și există un caz la Curtea Europeană de Justiție care ne dă câteva idei despre situațiile în care o filială poate sau nu poate să fie un sediu fix pentru o altă companie.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:11:04] Apoi discutăm de un caz foarte dificil TVA-ul la sumele încasate pentru rezilierii anticipate. Aștept de aici multe întrebări din partea dumneavoastră nu promitem să răspundem la toate dar care nu vom reuși să vă răspundem, vom reveni la dumneavoastră pe e-mail dacă reveniți cu un email un subiect mare și încă în discuție. Apoi vom discuta despre cazuri românești. Un caz care a făcut vâlvă despre, e factura unicul document de justificare a deducerii de TVA?

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:11:43] Și aici colegii mei o să explice înțelesul acestui caz de la Curtea Europeană, iar ultimul evident am lăsat la final cazul nostru personal așa cum spuneai și tu, Roxana, acesta este un caz în care noi ne-am implicat direct cu societatea respectivă alături de avocații care au susținut către Curtea de Justiție a Uniunii Europene întrebările preliminare, cazul acesta este mai mult să spunem pe procedură decât pe TVA în sine, dar reglează o situație de TVA pe care o va prezenta colegul meu și din fericire în favoarea contribuabilului dovedind încă o dată faptul că Curtea Europeană de Justiție întotdeauna pune Fondul înaintea formei. Cred că acesta este firul roșu care leagă toate cazurile de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Fondul prevalează și nu forma.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:12:42] Vom merge mai departe doar o mică prezentare a noastră. Eu mă numesc Delia Cataramă, sunt tax partner la firma Viboal FindEX sunt și conferențiar la Academia de Studii Economice Catedra de Finanțe ASE și expert contabil și consultant fiscal și îmi place să predau. Colegii mei, o să îi las pe ei să se prezinte, Cosmin?

Cosmin Preda - Senior Tax Consultant - Viboal FindEX [00:13:16] Bună ziua! Eu sunt Cosmin Preda activez în domeniul consultanței fiscale de șapte ani. Anul trecut am obținut și calificarea de consultant fiscal la Camera Consultanților Fiscali. Cam atât despre mine, momentan.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:13:33] O să lași prezentarea să vorbească pentru tine, am înțeles.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:13:33] Bună ziua! Eu mă numesc Mihaiela Ardeleanu mi-am început de curând cariera în consultanță. Momentan am acumulat o experiență doar de trei ani. însă sper să continui și să îi ajut pe colegii mei din urmă.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:13:51] Eu zic că sunt trei ani importanți. Ok, mulțumim frumos și acum vom trece la treabă ca să spunem așa propriu zis și cum spuneam întâi doar câteva foarte mici slide-uri despre aplicabilitatea deciziilor, mai corect ar fi hotărârilor dar limbajul comun s-a cam împământenit conceptul de decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul TVA. Și aici vom vorbi doar în primul rând de prevederea din Codul Fiscal articolul 11 alineatul 11, îmi cer scuze acolo este o greșeală pe slide. Cu ocazia asta am descoperit o greșeală pe care o să corectăm în prezentarea finală.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:14:38] În acest articol și aliniatul nu ar fi trebuit neapărat să existe în Codul Fiscal pentru că din perspectiva legislației europene, legislația europeană și jurisprudența Curții prevalează asupra legislației noastre, dar pentru că în practică de foarte multe ori organele fiscale nu țineau cont de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene din anul 2016 în noul Cod fiscal avem această prevedere care spune expres că în domeniul TVA și al accizelor, autoritățile fiscale și alte autorități naționale, orice alte autorități, trebuie să țină cont de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:15:28] Ce înseamnă să țină cont? Adică la ce ne gândim?

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:15:31] Este o întrebare foarte bună și mulțumesc frumos pentru ea în primul rând trebuie să țină cont în două chestiuni și anume, mi-a fost foarte greu să scriu chiar pe cuvântul, retroactiv, pentru că în mintea noastră orice hotărâre și legea dispune pentru viitor, asta este ideea. Dar hotărârea de la Curtea Europeană de fapt interpretează un text. Și atunci cât timp textul legal a existat permanent o hotărâre a Curții Europene se aplică cât din textul legal există. Este foarte clar acest lucru din cauza celebră paper consult, unde statul român chiar a solicitat la curte să nu se aplice hotărârea Curții retroactiv. Și Curtea i-a spus că ne pare rău, nu se îndeplinesc condițiile pentru că trebuie îndeplinite niște condiții pentru ca Curtea să spună, ok, o aplicăm doar de azi înainte. Practic regula este că o hotărâre de la Curtea Europenă de interpretarea unui text de directivă de TVA se aplică atât să spunem relațiilor care au apărut după o hotărâre, dar și relațiilor de dinaintea hotărârii.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:16:49] Evident dacă ele mai pot fi verificate adică dacă am avut o relație de dinainte de hotărâre cu control cu decizie de instanță definitivă, din păcate acolo nu mai putem interveni. Dar dacă astăzi se dă o hotărâre de exemplu și eu am avut exact acea tranzacție dar acum un an, în soluția hotărârii se aplică și acelei tranzacții dacă nu a fost controlată și verificată. Important este să înțelegem că trebuie să se țină cont de aceste hotărâri de către ANAF decât autoritățile fiscale în permanent cât timp textul legal a existat și o altă caracteristică importantă că hotărârile Curții se aplică așa cum juriștii, vouă vă place să spuneți erga omnes, adică produc efecte în toate statele membre și respectate de toate instanțele naționale, nu numai în litigiul principal ci în toate cauzele similare. E adevărat că cuvântul, similare, poate însemna mult.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:17:55] Două cazuri care par exact la fel poate nu sunt chiar la fel și atunci când noi invocăm de exemplu că după un control poți să invoci, uite te rog frumos să aplici la fel ca în hotărârea Curții de Justiție nu știu care, dar eu trebuie să arăt că situația mea este similară cu aceea din toate punctele de vedere. Și un lucru și mai important cu trebuie să țină cont, este faptul că conform Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene orice stat membru are obligația, deci este obligat, să ia măsuri pentru adaptarea legislației naționale dacă aceasta contravine interpretării date de Curte. Deci dacă astăzi se dă un caz la Curtea Europeană de Justiție pe un text legal care poate este și la noi și este contrar directivei statul român are obligația să fie proactiv și să vină să preia în legislație acest lucru.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:18:56] Cu alte cuvinte, Delia, nu este nevoie să fim implicați într-un proces musai doar ca să putem aplica aceste decizii, ci putem inclusiv prin controalele pe care le avem, verificările inspectorilor și așa mai departe, noi putem să aducem în vederea oamenilor de la FISC, uite că există prevederea asta care a fost interpretată în felul ăsta așa ar trebui corectă.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:19:19] Da, corect este foarte adevărat.

Cosmin Preda - Senior Tax Consultant - Viboal FindEX [00:19:24] Dacă aș putea să intervin și eu puțin. Ce mi s-a părut interesant de-a lungul conferințelor cursurilor pe care le-am mai văzut a fost faptul că din ce am înțeles, Directiva de TVA a fost preluată în România destul de ok adică nu au fost preluate prevederi contrare la nivelul implementării unui stat membru, a cam fost preluată destul de ok și cu toate acestea se vede câte probleme sunt mai degrabă din interpretări date pe care cum am spus și de la început și asta este principala problemă pe care o vedem se pune foarte mult accent pe documentare mai degrabă decât pe substanța tranzacției și de aici apar tot felul de probleme care rămân înapoi la latitudinea contribuabilului dacă vrea să conteste să meargă în instanță să angajeze diverse resurse pentru a-și căuta dreptatea.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:20:23] Dar cumva este o chestiune reclamată de-a lungul anilor de majoritatea consultanților că fiscul român este tributar formei membrului decât fondului și ia în calcul neapărat asta. Acum dacă am stabilit ceea ce facem cu deciziile astea și de ce sunt ele importante din punct de vedere legal și al practicii ne așezăm relaxați în scaune ca să intrăm efectiv în impactul modificărilor și clauzelor de care vorbeam la început.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:20:54] Mulțumim frumos, Roxana, sper că ești la fel de relaxată ca reprezentantul nostru de pe slide și colegii care sunt în auditoriu să fie un pic mai relaxati. Mergem mai departe și trecem la primul caz pe care îl vom discuta astăzi și anume despre scutirile pentru serviciile direct legate de export respectiv Casa 288 / 16 LC în limba noastră ca să spunem așa despre ce este vorba aici, o să încercăm să prezentăm un pic cauza ca să înțelegem de ce s-a ajuns la așa ceva.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:21:33] A fost situația să spunem unui export, export însemnând un bun care se transportă dintr un stat UE într o zonă non UE. Da evident avem un expeditor de marfă undeva în Uniunea Europeană și un destinatar undeva în afara Uniunii Europene. Exista o societate Atek Sia care era contractată de expeditor pentru a face acest transport. Această societate a contractat o altă societate, respectiv LC și Atek i-a închiriat mașinile, deci mașinile cu care s-a făcut transportul erau luate care erau închiriate către LC. LC, pe de altă parte și-a asumat tot, conducerea mașinilor, reparațiile, aprovizionarea cu carburant, tot. Deci practic Atek singurul lucru pe care l-a făcut i-a dat mașinile, ia-le tu, le operezi din toate punctele de vedere.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:22:26] În acest caz, practic transportul efectiv cu asumarea răspunderii pentru transport era la nivelul LC. Iar fluxul de facturare era în felul următor LC ce îi factura lui Atek și Atek îi factura expeditorului mărfii. O structură clasică și cunoscută. LC a facturat către Atek fără TVA considerând că sunt servicii direct legate de export și este important să precizăm că vorbim de tranzacții care au avut loc în perioada 2008-2010. Deci destul de vechi ca să spunem așa la acel moment autoritatea fiscală a considerat că nu este corect ca LC să factureze fără TVA din mai multe motive și anume primul motiv și cel mai important era că nu exista raport juridic cu expeditorul sau destinatarul mărfurilor, dar practic ceea ce s-a invocat acolo a fost la modul, nu are cum să fie direct legat de export pentru că tu nu facturezi unui exportator sau al unui primitor, și a mai existat și un alt motiv dar care nu a fost atât de important în hotărâre și anume faptul că LC nu era titulara licenței de transport, deci nu era autorizată să facă transporturi de marfă.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:23:48] În acest context, primul lucru ne-am întrebat de ce s-a ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Pentru că pentru a ajunge la Curtea de Justiție procedura din toate aceste cazuri este următoarea, vine controlul îți dă o decizie, tu nu ești de acord cu ea, dai autoritatea fiscală în judecată și când ajunge în instanță rogi instanța să transmită câteva întrebări către Curtea de Justiție a Uniunii Europene considerând că pentru a rezolva problema ta este necesară interpretarea textului directivei, iar textul directivei care se dorea interpreta la acel moment a fost ce înseamnă această prevedere din directivă care spune că statele membre trebuie să scutească prestarea de servicii atunci când acestea sunt legate direct de export deci practic fraza cheie era ce înseamnă direct legate de export.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:24:49] În România așa cum spunea și Cosmin preluare directivei s-a făcut aproape mot a mot doar s-a spart textul 146 alin (1) lit (e) în două aliniate deoarece la 146 alin (1) lit (e) din directivă avem prevederea de scutire și pentru export și pentru import. La noi s-a spart în două ore și anume la export s-a menținut ideea direct legată de export, iar la export ni s-a precizat expres că vor fi scutite numai dacă sunt incluse în baza de impozitare adică dacă pe factura respectiv în DVI ca să fim spre zona practică.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:25:26] Ce este analizat în acest caz Curtea Europeană de Justiție? S-au analizat două chestii, poți aplica scutirea doar dacă există un raport juridic direct între prestator și expeditor sau destinatar, și care sunt criteriile pentru a respecta această relație directă. Trebuie să menționăm că atunci când Curtea Europeană spune raport juridic direct nu înseamnă neapărat apropo de ce am discutat până acum, contractul semnat la noi, când auzi raport juridic automat dăm contractul și data semnării. Raportul juridic înseamnă efectiv relația, drepturile, obligațiile care pot fi sintetizate într-un document scris numit contract sau prin orice altă modalitate contractul nu uităm este voința părților. Adică a nu se interpreta de exemplu această idee, că dacă nu ai ceva pe care îl cheamă contract, atunci nu mai e direct legată de export. Nu, trebuie să existe într-adevăr o înțelegere între părți. Pot fi și alte modalități.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:26:34] Și care a fost concluzia Curții Europene de Justiție? Curtea Europeană a gândit așa scopul scutirii. Scopul scutirii este ca să se impoziteze prestarea de servicii acolo unde se consumă bunurile, adică bunurile exportate evident se consumă în afara Uniunii Europene, dar acest lucru este valabil doar din relația între cel care facturează prestarea și exportatorul. Atunci când vorbim de prima relație o să mă duc un pic înapoi la desen, când vorbim de prima relație deci relația între LC și Atek, aici nu putem vorbi de niște servicii care se consumă în afara Uniunii Europene pentru că se facturează între două persoane din Uniunea Europeană și atunci Curtea Europeană spune așa, ăsta este scopul scutirii să impozităm prestările acolo unde se consumă adică în afara Uniunii Europene.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:27:32] Scutirile trebuie interpretate în mod strict și asta e o regulă pe care trebuie să o țineți minte și să o ținem cu toții minte la orice scutire, dar nu trebuie detaliat. Și în concluzie, Curtea Europeană spune scutirea se va aplica numai dacă serviciile sunt furnizate direct expeditorului sau destinatarului. Cu alte cuvinte, Curtea expune LC nu aveai dreptul să aplici scutirea doar Atek avea dreptul să aplice scutirea. Cum spuneam această cauză a avut o hotărâre din 2017 după cum vedeți, practic până la acel moment nu aveam o explicație ce înseamnă direct legate de export. Această decizie are un impact imediat la nivelul subcontractorilor cei care nu facturează direct exportatorilor, de exemplu cei care facturează caselor de expediție. Pentru că iarăși revin la ce a spus Cosmin textul din Codul Fiscal este identic cu cel din directivă încă de la aderarea la Uniunea Europeană deci prin această hotărâre nu este necesară o modificare de lege, legea a fost aceeași doar că s-a venit acum cu o interpretare.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:28:41] Problema e că această interpretare este aceeași atâta timp cât textul de lege există și înainte de hotărâre și după hotărâre indiferent când s-au născut aceste tranzacții. Acum legiuitorul român evident a simțit nevoia totuși să facă o modificare a ordinului 103 cel prin care sunt aprobate documentele care justifică scutirea pentru că într-adevăr până la apariția acestei hotărâri și de fapt până la preluarea în legislație a acestei hotărâri din ordinul 103 nu reieșea acest lucru faptul că scutirea se aplică numai de către cel care facturează direct exportatorului sau direct destinatarului.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:29:28] Ceea ce aveți aici pe slide sunt instrucțiunile din ordinul 103 până în 17 iulie și după 17 iulie când s-a modificat prin Ordinul 2148 partea cu roșu este partea adăugată din iulie în care ni se explică practic că sunt considerate legate direct de export serviciile care sunt furnizate direct exportatorului sau destinatarului. Ceea ce înseamnă clar că de la acest moment scutirea se aplică numai în situația în care facturăm direct exportatorului sau destinatarului lucru care este preluat apoi și în lista de documente. Din nou am prezentat instrucțiunile înainte și după și am prezentat cu roșu strict prevederea noua. Practic noua prevedere spune contractul încheiat cu beneficiarul care prevede care este încheiat cu exportatorul sau cu destinatarul bunurilor. Deci acum din ordin este foarte clar ce înseamnă direct legat și în ce condiții putem aplica scutirea. Evident că rămâne întrebarea pe care ne-o punem absolut toți.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:30:38] Ce facem cu ce am fost anterior? Și aici și mărturisesc că este un risc mare. Poate ar fi bine ca la nivel de minister, de ANAF să se gândească și să se ia o decizie. Nu cred că contribuabilii sunt de vină pentru modul în care s-a facturat până acum. Pe oricine ai fi întrebat câți consultanți cât și din minister nu ar fi dat această interpretare mergând pe ideea de structură de comisionar. Practic până în 17 iulie nu avea o interpretare ce înseamnă legat direct. Și credem că aici ar trebui să existe poate o acțiune la nivel de minister. Nu știu poate reprezentanții transportatorilor chiar ne gândeam.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:31:30] Ar fi util să facă niște demersuri pentru a se clarifica. Cred că nimeni nu-și dorește să lase situația să treneze așa un an doi trei și peste doi trei ani să vină ANAF și să reîncadreze toate tranzacțiile care au fost înainte de 17 iulie 2020. Cred că merităm cu toții să fim corecți unii față de ceilalți. Dacă s-a greșit, hai să vedem cum reparăm, dar să ne asumăm fiecare partea de vină între ghilimele ca să spunem așa, nu să se ajungă la controale în care ANAF să spună, ce, nu știai că trebuia doar când contractul e incheiat cu exportatorul, nu, nu știam. Adică e o chestie care ar trebui să fie reglementată într-un fel. Doar atunci când se facturează către exportatori se va factura fără TVA.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:32:41] A apărut o întrebare pe chat care are legătură cu ceva similar doar că ne referim la livrări intracomunitare de data. Ne întreabă o utilizatoare dacă pentru justificarea transportului în vederea aplicării scutirii de TVA în cazul livrărilor intracomunitară când sarcina transportului este a cumpărătorului dacă este suficientă declarația din partea acestuia și CMR-ul confirmat. Și continuă, dacă nu, polița de asigurare generală a transportatorului poate fi document justificativ?

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:33:16] O să încep de jos în sus, polița de asigurare generală nu, pentru că prevederea este o poliță de asigurare a transportului. Deci nu e generală. În schimb, în ceea ce privește prima prima întrebare, CMR confirmat plus declarație, plus noi am mai recomandat și din prima listă CMR din a doua declarație, este suficient.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:33:52] Știți că există mai multe documente cu care se poate justifica livrarea intracomunitară. Ori conform regulamentului, ori conform ordinului. Cred că modul în care doamna a formulat întrebarea se va merge pe regula din ordin, nu pe regula din regulament. Și în mod normal CMR-ul confirmat și declarația ar trebui să fie suficiente pentru prezumția de transport.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:34:25] Un alt lucru care trebuie precizat este că oricâte documente ați avea nu înseamnă că automat se va considera că este ok. Adică din practica noastră, ce pot să vă spun este că în mai ales în situația în care sarcina de transport este a cumpărătorului, dar dumneavoastră v-ați făcut treaba, v-ați luat CMR-ul confirmat și aveți și declarația cumpărătorului. Dar se poate întâmpla ca într-un caz de control și noi am avut situații de genul ăsta și îmi pare rău că există situații de genul ăsta, clientul să spună, nu știu domne nu am semnat eu asta, nici declarația, nici CMR-ul. Chiar am avut astfel de situații. Deci din păcate, pe hârtii pot să vă spun că este suficient, dar nicio hârtie nu este suficientă atunci când partenerul neagă documentele.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:35:18] Primul pas pe care ar trebui să îl clarificăm cu toții este că avem niște parteneri corecți, atâta timp cât partenerul și-a recunoscut documentele, da sunt ok, nu am nicio problemă, dar dacă partenerul va nega documentele eu nu pot să vin și să zic, păi le-am avut cu alea din ordin. Ok, dar din ordin este o prezumție. Și din păcate noi chiar am avut cazuri concrete pe așa ceva cu clienți care nu au recunoscut semnăturile de pe CMR-uri, semnăturile date și s-a ajuns chiar în instanță unde, mă rog, aici trebuie dovedit că noi am făcut tot ce a ținut de noi ca contribuabil numai că din păcate de fiecare dată când transport e făcut de cumpărător este un pic mai mai dificil, deci pe scurt răspuns ar fi da, până la proba contrarie.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:36:19] Povestește-ne puțin pe scurt cum ar fi abordarea pe regulament.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:36:26] Aș prefera dacă nu e o problemă, să mergem mai departe pentru că deja au trecut 40 de minute și mai avem șase cazuri. Noi în principiu nu avem în cadrul cursului, nu discutăm despre scutirile pentru livrări intracomunitare, dar în timp ce o să prezinte colega mea, Mihaela, pot să extrag câteva slide-uri interesante despre livrări intracomunitare și să vi le prezint la final.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:36:57] Ok, mulțumim frumos, mergem mai departe.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:37:01] Mulțumim, Delia. Vom continua cu un caz puțin mai recent de anul acesta, din martie 2020, referitor la detașarea de personal cauza 94 / 2019 San Domenico Vertraria. La fel ca și în cazul anterior vom prezenta puțin speța. În acest caz o societate din Italia, Avir, și-a detașat unul dintre managerii săi la filiala sa, San Domenico Vertratia, din Italia. Ulterior, societatea mamă a facturat doar costurile fără a pune și o marjă de profit către San Domenico Vertraria. A dedus acest turneu, iar rezultatul este TVA de recuperat și l-a solicitat la rambursare. În acest context autoritățile fiscale din Italia au refuzat exercitarea dreptului de deducere la nivelul filialei considerând că aceste prestări de servicii și anume detașarea de personal nu intră în sfera taxei.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:38:12] Drept urmare, în această situație îi revine Curții obligația de a analiza dacă articolul 2 din directivă și anume, dacă sunt supuse TVA-ului aceste livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate cu titlu oneros pe teritoriul unei țări de către o persoană impozabilă care acționează ca atare, pot fi interpretate în sensul că sunt excluse din domeniul din sfera TVA dacă nu se percepe și o marjă de profit.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:38:53] Acest articol, precum și articolul 6 unde se clarifică exact ce înseamnă prestare de servicii a fost preluat și în Codul Fiscal din România ca atare, la fel cum spunea și Cosmin, acesta s-a preluat mot a mot, nu a fost nicio diferență. Analiza Curții s-a bazat pe articolul 2 menționat anterior și anume, aceasta a început prin a analiza dacă detașarea de personal constituie sau nu o prestare de servicii, dacă regimul de TVA este influențat de existența unei contraprestații și dacă are relevanță cuantumul contra prestației.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:39:37] Din analiza ascultați Curții a reieșit că detașarea de personal constituie prestare de servicii prestare de servicii reprezentând orice operațiune care nu constituie o livrare de bunuri. Aceasta este definiția și din directivă și din Codul fiscal. În cazul de față această prestare de servicii a fost efectuată de către o persoană impozabilă, nu s-a contestat acest lucru nici de instanță.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:40:00] În continuare, s-a analiza mult mai detaliat faptul că detașarea de personal a fost efectuată sau nu cu titlu oneros. Așa cum menționam anterior, articolul 2 spune că reprezintă o operațiune impozabilă adică în sfera de TVA doar acele operațiuni care sunt efectuate cu plată. Astfel, se impune ca pentru o prestare de servicii în cazul de față pentru o livrare de bunuri să se stabilească un preț. Mai mult între acest preț și serviciul prestat trebuie să existe o legătură directă doar faptul că am stipulat un preț nu este suficient, trebuie ca acel preț și prestarea să se condiționeze reciproc adică eu nu îți prestezi serviciul dacă tu nu-mi plătești și viceversa eu nu plătesc dacă tu nu-mi prestezi serviciul.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:40:52] Atâta timp cât s-a stipulat un preț, o contravaloare pentru respectivul serviciu și print-un contract printr-o comandă se spune că există o relație între acel serviciu și preț, atunci putem vorbi de o operațiune în sfera taxei. Mai mult, instanța a hotărât că cuantumul contra prestației nu contează indiferent dacă prețul este mai mic, mai mare sau egal cu costul pe care prestatorul l-a suportat efectiv pentru acea operațiune. operațiunea este în sfera TVA atât timp cât există totuși un preț.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:41:33] Aici aș menționat totuși că deși din punct de vedere al TVA nu contează prețul ar putea exista o indicație pe prețuri de transfer acolo unde trebuie ca prețul să fie stabilit la nivelul pieței. Dar din punct de vedere al TVA, prețului nu contează, poate fi oricât. Prin urmare, Curtea a ajuns la concluzia că detașarea de personal este în sfera de TVA atâta timp cât între prestator și beneficiarul de servicii există un preț indiferent de valoarea acesteia și între preț și prestarea efectivă există o legătură directă. Această speță se aplică cum spunea și Delia și la noi, ca și în orice alt stat membru și are un impact la nivelul tranzacțiilor intragrup, autoritatea fiscală începând din România începând să acorde o mai mare importanță acestor tranzacții.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:42:45] Testul din Codul Fiscal așa cum spuneam a fost identic cu cel din directivă deci nu s-a impus să se modifice, mai mult în normele metodologice sunt menționate toate acele aspecte pe care Curtea le-a avut în vedere atunci când a analizat cauza, și anume dacă există un preț ce înseamnă legătura directă între operațiuni și prețul stabilit. Toate acestea sunt deja preluate în norme deci nu mai este necesară o modificare a Codului.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:43:19] În continuare, am mai avea o speță referitoare la filială dacă aceasta reprezintă sau nu un sediu fix din punct de vedere al TVA și această cauză este tot recentă, din mai 2020 cauza 547 / 2018 Dong Yang Electronics. Vom continua prin a prezenta puțin cauza pentru a înțelege exact. În această speță o societate din Coreea, LG Coreea îi spunem societate mamă, contractează niște servicii de la Dong Yang servicii de prelucrare a unor componente și materiale, servicii de montaj de plăci circuit imprimate. LG Coreea și Dong Yang încheie acest contract de prestări servicii în baza căruia Dong Yang va presta serviciile de montaj.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:44:20] LG Coreea are toate materialele și componentele necesare pentru prestarea de servicii de către Dong Yang, sunt în proprietatea LG Coreea din Coreea. Aceste materiale și componente sunt trimise către LG Polonia filiala, filială a societății din Coreea. Însă doar pentru vămuire și pentru a fi transmise ulterior către Dong Yang. Acestea rămân în continuare în proprietatea LG Coreea. Dong Yang le prelucrează, după prelucrare plăcile de circuit imprimate așa cum au fost ele prelucrate sunt transmise înapoi către LG Polonia. LG Polonia intervin asupra lor, le modifică creează niște monitoare module TFT pe care le transmite ulterior către o altă societate în Germania, o societate de distribuție a societății LG Coreea.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:45:13] În acest context Dong Yang facturează serviciile de montaj de plăci către LG Coreea înainte de a le factura, aceasta se asigură că LG Coreea nu are un sediu fix în Polonia și a întrebat respectivul partener, iar LG Coreea a asigurat-o că nu are un sediu fix în Polonia astfel că domnul Dong Yang a emis factura fără TVA. Autoritățile fiscale au venit și au spus că Dong Yang trebuia să emită facturacu TVA, întrucât acele servicii au fost prestate prin LG Polonia, prin filiala LG Coreea. Astfel s-a ajuns din nou la Curte și Curtea ar trebui să analizeze dacă articolul 44 și articolul 11 din regulament ar putea fi interpretate că locul de prestare al serviciilor ar putea fi considerat la sediul fix al societății din Coreea, la filială. Acest text a fost preluat și în Codul Fiscal a fost preluat exact. Și în Codul fiscal avem aceste mențiuni referitoare la locul de prestare al serviciilor și la ceea ce reprezintă sediu fix.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:46:36] Astfel că în această situație fiind o speță cumva mai complicată au fost și niște opinii ale avocatului general. Acolo s-a explicat puțin mai bine speța decât efectiv în decizia curții unde a fost prezentată mult mai succint. S-a analizat ce reprezintă sediul fix din punct de vedere al TVA și dacă filiala se încadrează în această definiție și dacă prestatorul este obligat să examineze relațiile contractuale dintre societatea mamă și filiala sa pentru a determina dacă societatea mamă are sau nu un sediu fix acolo unde este situată filiala, în cazul nostru în Polonia.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:47:19] Ce reprezintă sediul fix și dacă filiala se încadrează sau nu în această definiție. S-a exemplifica foarte bine în hotărârea din punctul de vedere al avocatului general.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:47:42] Acolo se explică faptul că, atât timp cât filiala are o personalitate juridică distinctă aceasta nu poate fi un sediu fix pentru o altă persoană impozabilă pentru societatea mamă, societatea mamă este o persoană impozabilă, filiala este o altă persoană impozabilă, iar filiala nu poate fi un sediu fix pentru cealaltă persoană impozabilă. Cu toate acestea, avocatul general spune că ar putea fi anumite situații speciale în care filiala ar putea fi considerată sediu fix. În situația în care se poate face dovada că există o fraudă, că acele tranzacții, de exemplu în cazul nostru între societatea mamă și Dong Yang cea care prestează efectiv serviciile, s-au încheiat aceste tranzacții doar cu scopul de a eluda un TVA, de a nu se plăti un TVA.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:48:40] În cazul de față nu este vorba despre așa ceva întrucât aceste servicii ulterior sunt incluse în prețul unor bunuri, deci la un moment dat pentru acea reglare de bunuri se va plăti un TVA, iar în acest context Avocatul General susține că atât timp cât serviciile sunt incluse ulterior în costul unor bunuri, riscul ca să nu se plătească un TVA este mult mai mic, deci nu există un risc de fraudă de TVA. Cu toate acestea se poate analiza dacă autoritatea fiscală din statul respectiv în cazul nostru, Polonia, trebuie să analizeze dacă a fost eludat un TVA.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:49:22] O altă excepție ar mai putea fi atunci când filiala acționează ca un intermediar pentru societatea mamă. Ce înseamnă acest lucru? Atunci când filială efectiv ar presta serviciile sau livrările de bunuri, în cazul nostru sunt servicii, în numele societății mamă. Așa cum am menționat de la început acele materiale au rămas în proprietatea LG Polonia deci nu s-a transferat dreptul de proprietate în LG Coreea și nu s-a transferat dreptul de proprietate în LG Polonia. LG Polonia la rândul său, a intervenit asupra bunurilor predate de către Dong Yang, deci a prestat și ea servicii și nu a vândut acele bunuri efectiv în numele societății mamă din Coreea. Astfel că în cazul dat, nu se încadrează nici în această excepție, deci filiala nu a acționat ca un intermediar.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:50:26] Concluzia a fost că în principiu simplul fapt că o societate mamă are o filială pe teritoriul unui stat nu implică neapărat faptul că acea societate mamă are un sediu fix pe teritoriul statului respectiv, însă trebuie să se analizeze de la caz la caz întrucât pot fi cele două excepții fie în cazul în care poate fi vorba de o fraudă de TVA, tranzacțiile au fost gândite în acest fel, fie societatea, filiala acționează ca un intermediar pentru societatea mamă. În cazul în care filiala nu este automat considerată un sediu fix, prestatorul în cazul nostru, Dong Yang, nu are obligația de a analiza relațiile contractuale dintre societatea mamă și filiala sa. Prestatorul analizează doar ceea ce are el pe relația cu societatea mamă. El trebuie să analizeze și să vadă dacă societatea mamă are sau nu sediu fix în satul respectiv doar pe baza contractului pe care societatea mamă și prestatorul îl are pe baza comenzilor, pe baza cine plătește și cine utilizează serviciile respective.

Mihaela Ardeleanu - Tax Consultant - Viboal FindEX [00:51:41] Ca și impact, aici am văzut că faptul că se stabilește clar că filiala nu este un sediu fix garantat, ar trebui analizat și doar simplul fapt că ea există se consideră sediu fix, reduce cumva sarcina contribuabililor în fața autorităților fiscale în cazul unui control. În această situație, legea din România era efectiv identică cu cea din directivă astfel că nu a fost necesară o preluare a acestei hotărâri, însă ar fi de dorit să se specifice faptul că persoana impozabilă care dispune de o filială nu are automat sediu fix în acel stat.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:52:38] Mihaela o să intervin și eu un pic pe zona asta, cum spunem noi deja avem niște controale pe această zonă. Practic unde este important? Dacă să spunem dumneavoastră prestații servicii de consultanță, orice fel de servicii, servicii de consultanță și dacă prestați către o societate SC X SRL, dar de fapt SC X SRL vă spune, dar nu-mi facturezi mie SC X SRL care sunt societate român, stabilit în România, cu cod de TVA, facturează mamei mele X GMBH din Germania. Și atunci eu facturez serviciile către X GMBH și le voi factura fără TVA considerând că în locul serviciilor este în Germania.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:53:32] Aici este un risc sau de unde provin toate aceste probleme, ANAF-ul poate să vină să spună: păi da, stai puțin că cel către care tu facturezi X GMBH, el nu are sediul în Germania sau are și sediul în Germania, dar are un sediu în România, pentru că problema este că locul prestării serviciilor este la sediul clientului. Și atunci problema pe care trebuie să o puneți dumneavoastră de fiecare dată în special atunci când prestați servicii pentru că la bunuri, atunci când livrăm bunuri, nu contează foarte mult ce se întâmplă cu clientul și ce se întâmplă cu bunul, dar atunci când prestăm servicii riscul mare al prestatorului român este că el emite o factură către X GMBH, acesta îi dă datele din Germania prestatorul din România va factura liniștit fără TVA, au declarat greșit, la fel face și clientul și vine ANAF-ul și vine spune, stai puțin că X GMBH folosește în România salariații filialei și etc. Și vine ANAF și spune de fapt X GMBH și interpretează el că X GMBH ar avea un sediu fix în România și atunci practic eu ar fi trebuit să facturez cu TVA, nu fără TVA. Prin acest caz se aduc niște clarificări, în special în sensul că simplul fapt că X GMBH are o filială, ce înseamnă filială, o societate deținută 100%. Nu înseamnă automat că există un sediu fix în România, dar din păcate nici nu se exclude.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:55:21] Deci problema este că acest caz ne lasă din nou să analizăm de la caz la caz care sunt resursele implicate, cine acționează și așa mai departe deci în continuare avem un risc pe acest concept de sediu fix. Sediu fix înseamna ca persoana din Germania să aibă în România resurse tehnice și umane suficiente pentru a realiza regulat livrări. Ce înseamnă să dispună de resurse tehnice și umane? Se cam lasă la interpretare. Ideal ar fi ca în situația în care eu, prestatorul din România îi facturez lui X GMBH, să nici nu știu că există un mic SRL în România, eu țin relația doar cu cei din Germania, vorbesc doar cu cei din Germania, ei îmi plătesc, cu ei am contractul, nici nu am auzit că există vreun X SRL în România.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:56:23] Asta este situația simplă în care am toate argumentele să spun că nu aveam de unde să știu că există un sediu fix. Din practică pot să vă spun că noi sfătuim prestatorii de servicii să solicite declarații de la clienți că nu au sediu fix în România. O astfel de declarație vă ajută doar în cazul unui litigiu comercial pentru că dacă vine ANAF-ul la dumneavoastră, pe dumneavoastră vă va pune să colectați TVA și aveți tot dreptul să vă îndreptați apoi împotriva clientului, să-i spunem,uite tu mi-ai zis că nu ai sediu fix în România, dar ia uite ce zice ANAF, spune că ai sediu fix, dă-mi TVA-ul înapoi. Și atunci pot apărea astfel de situații, din păcate problematica sediului fix nu e încă la fel ca cea a sediului permanent.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:57:10] Atenție că sunt două concepte total diferite, sediu permanent de la impozit pe profit, nu are legătură cu sediu fix. Dacă la sediu permanent la impozit pe profit avem acea perioadă minimă de 6 luni la sediu fix nu avem nimic, este o noțiune mai nouă și atunci trebuie mai multe cazuri de la Curtea Europeană, însă e foarte important acest caz că spune simplul fapt că există o filială, nu înseamnă automat că are un sediu fix, trebuie analizat efectiv tranzacția. Cam despre asta ar fi în acest caz și este important pentru toți prestatorii de servicii care prestează către companii străine, dar care au diverse filiale prin România. Consider că toți ar trebui să studieze acest caz ca să analizeze dacă are impact sau nu asupra lor.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:58:21] TVA-ul e totuși neutru chiar dacă aș factura către România, chiar dacă am factura către Germania, clientul meu are integral drept de deducere dacă el este o persoană impozabilă și așa mai departe. Într-adevăr ANAF-ul vede așa, dacă e facturat către cel din Germania și n-ai facturat deloc, dacă facturezi către cel din România ai colectat și vedem noi dacă mai deducem. Într-adevăr poate fi această abordare dar eu cred că dacă se explică clar tranzacția se poate înțelege.

Delia Cataramă - Tax Partner - Viboal FindEX [00:58:58] Eu cred că cel mai simplu ar fi pentru noi toți și chiar ieri am avut o discuție cu cineva pe această temă, să vă întrebați următorul lucru, în momentul în care am decis să facturez mama din Germania și nu filiala din România am avut un motiv fiscal? Că eu știu sigur să-mi răspund la această întrebare că eu am făcut acest lucru. Și atunci dacă eu îmi răspund, da am avut un motiv de TVA, de exemplu, atunci riscul există evident. Dacă eu am avut motive comerciale motive cum pot fi motiv de flux de business pot fi foarte multe alte motive, atunci clar că nu am riscuri sau chiar dacă se pot interpreta în cadrul unui control de ANAF se pot explica mai ușor. Dar dacă chiar eu în momentul în care am făcut această structură am gândit-o în această idee atunci să nu ne mirăm că poate veni o astfel de interpretare.

Cosmin Preda - Senior Tax Consultant - Viboal FindEX [01:00:01] Am primit o întrebare legată de acest caz, ce înțelegem când precizăm filială? Dacă e o structură fără personalitate juridică? Acea structură fără personalitate juridică este sucursala, cum ar fi sediul permanent în România. O filială este efectiv o persoană juridică înregistrată în România. De regulă când vorbim de companie mamă și fiică, compania mamă din Germania deține 100%. Când scoateți un extras de la Registrul Comerțului ea figurează 100% deținătoarea capitalului social, dar aici pot fi și dețineri mai mici, dar să le facă în continuare afiliate conform Codului Fiscal.