Raportarea aranjamentelor fiscale transfrontaliere - obligațiile companiilor conform DAC6

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:01:00] Bună dimineața! O să începem încet cu introducerea și pe măsură ce ceilalți participanți se vor loga le vom permite și lor accesul. Mai zic încă o dată dimineața în mod oficial să spun așa. Bine v-am găsit la un nou webinar avocatnet.ro. De data asta ne dedicăm timpul să discutăm despre noile tipuri de raportări care trebuie făcute la Fisc ce vizează optimizările fiscale transfrontaliere. O am alături de mine pe Alina Andrei de la Cabot Transfer Pricing, specialistă cu 13 ani de experiență în consultanță fiscală și prețuri de transfer. O perioadă în care a asistat câteva sute de clienți pe acest domeniu. Bună dimineața, Alina!

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:01:44] Bună dimineața, tuturor!

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:01:47] Mulțumesc mult că ești alături de noi astăzi pentru a ne ajuta să înțelegem ceva mai bine acest subiect cuprinzător și să ne asigurăm că ne conformăm corespunzător obligațiilor. Așa cum ziceam, vom vorbi astăzi despre raportările aranjamentelor fiscale. Obligație care a fost introdusă prin ordonanța numărul 5 / 2020 care transpune de fapt o directivă europeană, deci vorbim de niște raportări care se vor face la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Ar trebui spus că raportările vizează în mod direct companiile, deși majoritatea lor vor trebui făcute de către intermediari cum sunt consultanții, experții, avocații ș.a.m.d.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:02:31] Și e foarte important subiectul pentru că aceste raportări vor face obiectul unor viitoare inspecții fiscale și e foarte important în egală măsură pentru că toate companiile chiar dacă raportările trebuie făcute de intermediari vor trebui să își pună la punct tot felul de mecanisme de monitorizare a acestor raportări pentru a ști în orice moment cine și ce a raportat, ce informații au fost comunicate autorităților fiscale și așa mai departe.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:02:56] Așa cum probabil știți, procesul de raportare ar fi trebuit să înceapă chiar din iulie însă la începutul acestei luni Guvernul a amânat printr-o ordonanță de urgență primele raportări astfel că termenele s-au mutat în 2021. Chiar dacă am mai câștigat câteva luni până la primele raportări este esențial să ne pregătim din timp pentru ele căci subiectul are foarte mari implicații și unele chiar serioase, dacă ne uităm spre exemplu în zona de amenzi sumele nu sunt deloc de neglijat având în vedere că raportarea acestor aranjamente sau raportarea lor cu întârziere se va putea amenda cu sume între 20.000 și 100.000 de lei.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:03:38] Vom vorbi astăzi din principiu despre scheme și ce fel de tranzacții trebuie raportate, cine va fi obligat să facă aceste raportări, când raportează intermediarii că raportează companiile, cum analizăm tranzacțiile astfel încât să știm care trebuie raportate și care nu și tot felul de alte chestiuni utile care să faciliteze înțelegerea cât mai detaliată a acestor noi tipuri de raportări pe care trebuie să le facem. Nu mă mai lungesc prea mult cu introducerea, o să îi dau cuvântul Alinei. O să mai profit de ocazie, să spun că dacă veți avea întrebări sau nevoie de clarificări suplimentare dincolo de ce discutăm noi aici, puteți să ne scrieți pe chat. Acei dintre dumneavoastră care ne-ați trimis deja pe e-mail întrebările, ele au fost luate în calcul, răspunsurile la întrebările respective sunt oricum cuprinse între prezentare. Însă dacă va mai fi nevoie și de alte clarificări, încurajăm să ne scrieți pe chat. Eu voi monitoriza toate întrebările și le voi aduce în atenția Alinei și cu asta am încheiat partea mea, Alina de acum este reaba ta.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:04:58] Multumesc mult, Roxana. Și multumesc avocatnet.ro pentru ocazia de a prezenta câte ceva despre DAC 6. Așa cum a spus și Roxana voi vorbi astăzi despre DAC 6, despre raportarea aranjamentelor transfrontaliere și obligațiile care revin intermediarilor, dar și contribuabililor conform directivei DAC 6.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:05:39] Foarte puține cuvinte despre mine. Lucrez cam de 13 ani în consultanță fiscală și din 2008, deci de aproape 12 ani în prețurile de transfer. De zece ani de zile lucrez în cadrul Cabot Transfer Pricing. Suntem o echipă de cinci oameni, ne ocupăm în special cu prețurile de transfer și am deservit până acum mai mult sau mai puțin un portofoliu de 300 de clienți. O să vă las pe dumneavoastră să descoperiți restulprezentarii.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:06:20] Așa cum a menționat și Roxana, astăzi voi discuta despre Directiva DAC 6 și în special despre obligațiile de raportare. Cine sunt intermediarii, cine sunt contribuabilii care trebuie să raporteze optimizările transfrontaliere. Ce tranzacții trebuie raportate și până când? Cum identificăm tranzacțiile care trebuie raportate. Ce riscă cei care nu fac raportările la timp. Este vorba doar de amenzi, în acest caz. Care este procedura efectivă de raportare la ANAF. Și le vom lua pe fiecare în parte.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:06:57] Referitor la obligațiile de raportare aș vrea să încep secțiunea cu o mică introducere. Care a fost rațiunea de implementare la nivelul Uniunii Europene a directivei DAC 6 sau a Directivei privind raportarea aranjamentelor transfrontaliere. Cu toții știm că marile corporații realizează de multă vreme optimizări fiscale legale. Știm cu toții atunci unde sunt legi interpretabile sau unde sunt convenții de evitare a dublei impuneri sau unde sunt transferuri cu jurisdicții fiscale mai favorabile, marile corporații au dorit întotdeauna să-și optimizeze fiscal tranzacțiile și nu este nimic neobișnuit. Atâta vreme cât există legi și există prevederi care ne permit lucrul ăsta, de ce să nu le folosim.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:07:50] Numai că Uniunea Europeană și-a dat seama că bugetul Uniunii este grav afectat de aceste optimizări fiscale și își dorește să vadă exact ce fel de optimizări fiscale se fac la nivelul contribuabililor din cadrul Uniunii Europene pentru a veni cu pachete de legi mult mai rapid, pachete de legi în timp real, ca să zic așa. Deși, probabil că va dura chiar și câteva săptămâni, luni până când vor fi implementate de la primele raportări. Și vor să ducă cumva într-o zonă gri sau într-o zonă de ilegalitate, ca să spun așa, aceste optimizări. Cred că asta este intenția de fapt.În afară de comunicarea între instituțiile fiscale care se întâmplă deja dar și de controalele care au loc în mod coordonat în mai multe jurisdicții fiscale, Uniunea Europeană vrea să vină și cu pachete de legi care să contracareze astfel de practici.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:08:57] Am inclus aici un grafic de implementare. Directiva a intrat în vigoare în 25 iunie 2018. Probabil că vă întrebați de ce raportările au în vedere aranjamentele transfrontaliere încheiate începând cu 25 iunie 2018. Acesta este motivul practic, la nivelul Uniunii Europene Directiva intrată în vigoare în iunie 2018. După cum știți, Uniunea Europeană acordă un anumit termen de un an, doi ani țărilor membre pentru a implementa directivele. Termenul a fost de fapt 31 decembrie 2019 ca și termen limită pentru implementarea Directivei în statele membre. România a implementat Directiva puțin mai târziu, în ianuarie 2020, dar oricum foarte aproape de termenul limită stabilit de Uniunea Europeană.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:09:50] Aplicarea inițială a directivei a fost 1 iulie 2020, iar până la 31 august 2020, ar fi trebuit raportate toate aranjamentele transfrontaliere încheiate începând cu 25 iunie 2018. Primul schimb de informații între statele membre ar fi urmat să fie făcut începând cu 31 octombrie 2020. Acum, având în vedere tot acest context legat de COVID și de toate problemele economice care au rezultat la nivelul Uniunii Europene Comisia Europeană a venit cu o propunere de prelungire cu șase luni la termenele de raportare. Așa cum veți vedea mai târziu în prezentare, propunerea a fost implementată și de România. Până la acest moment amânarea termenelor de raportare a fost implementată de majoritatea statelor membre.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:10:52] Implementarea directivei în România s-a realizat după cum spuneam, la sfârșitul lunii ianuarie prin Ordonanța de Urgență numărul 5 care modifică codul de procedură fiscală. Ulterior, le voi menționa în ordine cronologică, deși nu e neapărat în ordinea importanței. Ulterior, am văzut că a fost publicat Ordinul 1029 privind aprobarea formularului de raportare a tranzacțiilor transfrontaliere din 18 mai, iar ulterior la 1 iulie, practic a fost publicată Ordonanța de Urgență numărul 107 care modifică Ordonanța 105 de implementare a directivei în Codul de Procedură Fiscală modifică doar articolul privind termenele de raportare. Ceea ce vă spuneam mai devreme amânarea de șase luni a fost implementată și la nivel local în România.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:11:51] Ceea ce este foarte important de menționat și o să reiau și mai târziu, Ordonanța de Urgență numărul 5 menționează că la nivelul ANAF va fi elaborat un ghid care detaliază aspectele privind modul de aplicare a directivei și în special a tipurilor de aranjamente transfrontaliere care trebuie raportate. Acest ghid ar trebui să includă exemple privind aranjamentele transfrontaliere care trebuie raportate, însă acest ghid nu a fost deocamdată publicat. Săptămânile trecute am asistat la o discuție la nivelul Camerei de Comerț Româno-Americană la care a fost prezentă și doamna Mirela Călugăreanu și înțelegem că acest ghid este în lucru, nu am primit un termen până la care va fi publicat, în schimb ni s-a transmis că atunci când va fi gata va fi publicat pe site-ul ANAF, spre consultare publică.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:12:55] Cred că acest ghid va fi extrem de edificator în ceea ce privește exemplele de tranzacții transfrontaliere care ar trebui raportate fiindcă până avem doar niște noțiuni generale despre ce ar trebui să raportăm și nu putem să ne uităm decât la ce au implementat celelalte țări. Am văzut că Olanda, de exemplu, a venit cu un astfel de ghid care dă câteva exemple privind aranjamentele transfrontaliere care trebuie raportate. Sunt și alte țări care au elaborat astfel de ghiduri. În schimb, la nivel local un astfel de ghid nu a fost elaborat. Am înțeles tot în cadrul webinar-ului de la nivelul AmCham că acest ghid urmează practic recomandările Uniunii Europene, recomandările Comisiei Europene pentru a fi cât mai armonizat la nivelul tuturor țărilor astfel încât toată lumea să raporteze cam aceleași lucruri. Bineînțeles că or să apară probabil nuanțe și diferențe, dar important este că se va încerca armonizarea lui.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:13:57] Ca tip de implementare a directivei să zicem, în legislația românească comparativ cu legislația altor state, ai ceva comentarii sau ți se pare că sunt diferențe notabile între cum a implementat România?

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:14:11] România a inclus în ordonanța de urgență care modifică Codul de Procedură Fiscală niște amenzi destul de reduse, vreau să spun. Față de Polonia de exemplu, care are amenzi de până la 5 milioane de euro dacă nu mă înșel.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:14:24] Deci în suma asta fixă nu se raporta la cifra de afaceri sau ceva.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:14:29] Da, polonezii de exemplu au amenzi mult mai mari decât noi. Ca diferență față de cum a fost implementată la noi fiindcă directiva dă posibilitatea unor amenzi mult mai ridicate. România a adoptat în schimb variantele cele mai reduse variante de amenzi. De asemenea, Polonia din câte știu aplică directiva și la tranzacțiile locale. În România așa cum a fost implementată Directiva aceasta se aplică doar tranzacțiilor transfrontaliere, România în Germania, România Franța, România Cipru, România alte jurisdicții fiscale din Uniunea Europeană sau din afara Uniunii Europene după cum vom vedea. Deci aș zice că la noi lucrurile nu sunt chiar atât de grave din punct de vedere al amenzilor, cel puțin până la momentul ăsta.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:15:24] În ceea ce privește intermediarii și entitățile raportoare. Directiva se referă în primul rând la intermediarii care au legătură cu implementarea acordului transfrontalier. Și o să vedeți mai târziu că acord transfrontalier nu înseamnă neapărat contract, înseamnă poate doar tranzacții, înseamna un transfer de bani fără contract și așa mai departe, însă intermediarii sunt de regulă cei care au legătură cu implementarea fluxului transfrontalier.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:16:01] De cele mai multe ori și în cazurile în care există un contract pregătit la nivelul grupului, intermediarii pot fi case de avocatură, case de consultanță fiscală, firme de consultanță fiscală uneori și contabili, deși poate mai puțini. Contabilii doar înregistrează niște tranzacții care deja au avut loc. Auditorii poate mai puțin fiindcă și verifică niște tranzacții care deja au avut loc. Ei nu vin neapărat cu o componentă de consultanță. Și ar mai fi băncile care și ele atunci când se creează un fond sau o organizație nonprofit, vin cu anumite contracte standard în funcție de țara în care se creează acel fond sau acea organizație și pot intra și ele foarte ușor la categoria de intermediari.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:17:06] În schimb ceea ce vreau să adaug este că atunci când nu avem firme terțe care au legătură cu implementarea, care fie pregătesc contractul, fie se gândesc cum îl implementează, fie au în vedere o optimizare fiscală, atunci când nu există astfel de intermediari, obligația revine contribuabilului. Și aici o să vedeți mai târziu că vă vom recomanda să discutați practic cu departamentul de legal din cadrul grupului dumneavoastră cu departamentul de taxe din cadrul grupului dumneavoastră pentru a stabili ce aranjamente transfrontaliere sunt portabile și ce aranjamente nu sunt raportate.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:17:56] Ce trebuie raportat și până când. Ordonanța de Urgență numărul 5 ne menționează că a preluat întocmai directiva după cum veți vedea și ne menționează care sunt aranjamentele raportarile. Însă aș vrea să menționez înainte de toate că obligația de raportare se referă, cel puțin așa cum a fost implementată la nivel local, doar aranjamentelor transfrontaliere. Deci nu și celor locale. Cum a fost implementată în Polonia, de exemplu, și se referă în general la aranjamentele sau fluxurile sau tranzacțiile între firme sau entități sau persoane asociate. Definiția persoanelor asociate este destul de similară dacă nu chiar identică cu definiția persoanelor afiliate.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:18:47] În general în cadrul grupurilor de societăți au loc optimizări fiscale nu pot realiza o optimizare fiscală eu cu un terț pentru că terțul nu va fi niciodată de acord în niște condiții comerciale dezavantajoase doar ca să obțină celălalt partener din tranzacție o reducere fiscală, de cele mai multe ori. Deci aranjamentele transfrontaliere se referă după cum am spus, la tranzacții, contracte, fluxuri între participanți care nu sunt rezidenți în aceeași jurisdicție fiscală și care de regulă, fac parte din grupuri de societăți.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:19:24] În ceea ce privește ce se raportează, aș dori să trec direct la schemele pe care le-am pregătit și care reflectă practic aceste două slide-uri, însă sunt mult mai simplu de urmărit, se raportează aranjamente unde este determinat clar că beneficiul principal sau unul dintre beneficiile principale este obținerea unui avantaj fiscal. Dar sunt portabile așa cum veți vedea și aranjamente care îndeplinesc condițiile menționate în directivă fără ca testul beneficiului principal să fie îndeplinit. Și aici am colorat cu galben aranjamentele care necesită ca testul beneficiului principal să fie îndeplinit și am colorat cu albastru aranjamentele care trebuie raportate indiferent dacă generează sau nu un avantaj fiscal.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:20:29] O să trec direct la exemple și o să menționez faptul că în general aranjamentele care trebuie să treacă testul beneficiului principal, deci în cazul cărora trebuie arătat că a fost creat un avantaj fiscal pot fi de exemplu un contract între o firmă de consultanță și un contribuabil care are asociat o clauză de confidențialitate sau un onorariu stabilit ca procent din optimizarea fiscală și care creează un avantaj fiscal la nivelul grupului.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:20:58] Poate fi vorba de un onorariu de succes să-i zicem.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:21:02] Exact, un onorariu de succes. De asemenea la fel, un alt tip de exemplu, un contract pregătit, implementat de o firmă de avocatură care vizează o tranzacție transfrontalieră standard între o asociație non-profit. Dacă tot sunt la modă ONG-urile și organizațiile își trag cardurile și o firmă plătitoare de impozit pe profit și care creează un avantaj fiscal la nivelul grupului, aceste exemple au în vedere doar acele situații în care se creează în orice caz, un avantaj fiscal. Acesta este testul beneficiului principal un contract acord tranzacție transfrontalieră care are în vedere achiziția părților sociale ale unei societăți cu pierderi fiscale. Adică firma A din Germania să spunem, sau firma din România ca să dau un exemplu de la noi, achiziționează o firmă din Cipru sau din Bulgaria care are pierderi fiscale. Deși e un pic mai dificil fiindcă România nu are o legislație de holding și oricum nu se offsetează pierderile cu profiturile, în schimb în Olanda de exemplu, care are o legislație de holding astfel de pierderi și profituri se offsetează și atunci e mai probabil să apară o astfel de situație în cazul Olandei de exemplu sau în cazul unei firme din Olanda.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:22:20] Tot în cadrul aranjamentelor care trebuie să treacă testul beneficiului principal, cel privind avantajul fiscal, aș mai include și acordurile transfrontaliere care au în vedere tranzacții circulare și aici aș vrea să fac o mică paranteză deși directiva așa cum a fost implementată la noi are în vedere doar impozitele indirecte, impozitul pe profit, impozit cu reținere la sursă, s-ar putea să vedem că în cazul unor astfel de tranzacții circulare sunt implicații la nivelul TVA. Tranzacții circulare înseamnă că A vinde de la B, B vinde de la C, C vinde la D și așa mai departe și după D vine înapoi către A. Adică toate flux se întorc către tranzacția principală.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:23:06] Un alt exemplu ar fi un acord transfrontalier care vizează achiziția de servicii de la o firmă aflată într-o jurisdicție fiscală cu cotă de impozitare redusă sau zero dacă se creează un avantaj fiscal, firma care face plata o deduce, deci plătitorul deduce acea plată, iar firma care primește plata nu aplică impozit sau aplică unul redus. Și aici vă dau un exemplu, Cipru poate fi ca destinație, România și Cipru.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:23:40] Voi trece la aranjamentele care trebuie raportate indiferent dacă acestea creează sau nu un beneficiu fiscal. Și aici sunt aranjamente cu societăți în care fie beneficiarul real nu este vizibil. Avem o tranzacție România cu o altă firmă care este o firmă cu acțiuni la purtător, de exemplu. Dacă tot a fost un subiect la modă anii trecuți și unde nu se vede cine este practic beneficiarul real, atfel de aranjamente, contracte, tranzacții trebuie în orice situație raportate.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:24:25] Mai avem la fel, conform directivei, aranjamente, contracte, tranzacții cu societăți care au rezidența fiscală în țările incluse în lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Aici după cum veți vedea în link, sunt incluse destinații clasice. Aceste tranzacții transfrontaliere trebuie raportate în orice situație. La fel și aranjamentele care vizează vânzarea de active evaluate diferit. Firma A din România vinde către firma B din Germania de exemplu, un activ care în România are o valoare de 10.000 de euro, iar în Germania are o altă valoare mai mică sau mai mare.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:25:29] Tot în cadrul aranjamentelor care nu trebuie să treacă testul beneficiului principal, deci trebuie raportate oricum, sunt acelea care vizează transferuri de active necorporale, licențe, mărci greu de evaluat. Sau software-uri de exemplu, licențe, mărci software și o situație specifică pentru prețurile de transfer, acele aranjamente contracte, tranzacții transfrontaliere care vizează transferuri de funcții riscuri și active. Dacă ebitul înainte de dobânzi și taxe, ebitul cedentului scade cu mai mult de 50% ca urmare a tranzacției. Adică dacă firma A din Germania transferă către firma B, fiică din România, o parte din producție ca să spun așa, în urma tranzacției firmei A din Germania îi scade profitul înainte de impozitare și de dobânzi cu mai mult de 50%, această tranzacție trebuie raportată.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:26:38] Ce vreau să mai menționez aici înainte să trecem mai departe. Ghidul de care vă spuneam, care este în lucru la nivelul ANAF, ar trebui să includă exemple mult mai edificatoare pentru România privind tranzacțiile transfrontaliere care trebuie raportate. Adică practic ANAF ar trebui să vină cu fiecare situație menționată în directivă, așa cum a fost ea implementată și să vină cu unu două trei exemple de aranjamente transfrontaliere care trebuie raportate și aranjamente transfrontaliere care nu trebuie raportate, așa cum am văzut în cazul Olandei de exemplu. Deci la fiecare semn distinctiv, Olanda vine cu exemple de aranjamente care trebuie raportate și exemple de aranjamente care nu trebuie raportate ca intermediarii și contribuabilii să facă foarte clar distincția între ce trebuie raportat și ce nu. În cazul în care vor exista probabil îndoieli asupra calității de aranjament raportabil sau nu, probabil că o să vedem că intermediarii raportează doar pentru a nu avea acel risc de a primi un DAC.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:27:57] Deci practic este doarte important acest ghid în economia mai largă.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:28:00] Este foarte important. Da mă aștept să fie publicat deși nu am primit un termen de la doamna Călugăreanu și de la echipa dumneaei. Mă aștept să fie publicat undeva până cel mai târziu la sfârșitul anului pentru că noile termene după cum veți vedea sunt 1 ianuarie 2021 pentru aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării puse la dispoziție în vederea implementării sau pentru care primul pas în procesul de implementare este făcut în perioada 1 iulie 2020 și 31 decembrie 2020. Termenul principal era 1 iulie. Noul termen este 1 ianuarie 2021 practic ceea ce ar fi trebuit să fie raportat cu 1 iulie erau aranjamentele transfrontaliere, fie cele în curs, fie cele în desfășurare, fie cele viitoare, iar 28 februarie 2021 a devenit noul termen pentru aranjamentele transfrontaliere care fac obiectul raportării și al căror prim pas în procesul de implementare a fost făcut începând cu 25 iunie care este chiar data de implementare a directivei la nivel european.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:29:08] E ca și cum am zice așa într-un limbaj mai ușor de înțeles, că e vorba de niște raportări retroactive, adică pentru ce e deja în funcțiune.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:29:17] Exact, da, e vorba de raportări retroactive. Acum ceea ce vă recomandăm noi să faceți începând cu toate aranjamentele pe care firma dumneavoastră sau clienții dumneavoastră le-au desfășurat începând cu 25 iunie. Trebuie să determinați in primul rând cine are obligația de a raporta, în cazul în care sunteți contribuabil, trebuie să vedeți dacă ați lucrat cu o firmă terță de avocatură, o firmă terță de consultanță fiscală sau un consultant terț poate a fost PFA, care v-a ajutat în implementarea acelui acord transfrontalier.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:29:58] Trebuie să stabiliți în primul rând dacă a existat un intermediar. Dacă da, noi vă recomandăm să luați legătura cu acel intermediar pentru ca e mult mai bine să știți ce raportează acel intermediar despre activitatea dumneavoastră. Adică ar fi bine să vă anunțe. În virtutea acelei colaborări pe care ați avut-o sau pe care o aveți. În cazul în care nu a existat un intermediar, terț și tranzacția transfrontalieră a fost realizată cu acordul sau cu cunoștințele directorului general, directorului juridic intern sau departamentului comercial sau departamentul juridic sau de taxe, recomandarea ar fi ca să luați legătura cu acel departament și să stabiliți exact cine face raportarea.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:30:54] Dacă raportarea va fi făcută la nivelul firmei mamă din Germania, Franța, Austria din altă țară sau va fi făcută la nivel local. Dar recomandarea este să discutați, să vorbiți și să vedeți exact dacă a fost un terț, un intermediar, dacă a existat un astfel de intermediar, luați legătura cu el, dacă nu a existat un astfel de intermediar este important ca în cadrul departamentului de taxe, juridic, comercial din cadrul contribuabilului respectiv să se discute ce se raportează, ce trebuie raportat.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:31:32] Referitor la aranjamentele transfrontaliere, cel mai simplu dacă sunteți contribuabili și aveți astfel de aranjamente sau vreți să determinați dacă aveți astfel de aranjamente care sunt raportabile, vă recomandăm să luați pur și simplu balanțele de la 2018 până în prezent și să vedeți exact, să stabiliți în cazul în care nu știți deja lucrul ăsta, care sunt fluxurile transfrontaliere pe care le aveți. E un punct de pornire. Avem tranzacții cu firma A,B, C, D din Germania, Austria, Franța, Cipru și așa mai departe. Măcar știți că acesta este un punct de plecare, să determinați exact ce fluxuri intragrup aveți, cu cine.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:32:14] E ca și cum ar trebui să facem un soi de revizie fiscală pe subiectul ăsta punctual, nu?

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:32:17] Un soi de revizie fiscală pe acest subiect punctual. După ce identificăm toate fluxurile intragrup și toate fluxurile transfrontaliere și toate persoanele cu care am avut fluxuri transfrontaliere e bine să ne întoarcem la aceste criterii din cele două tabele și să vedem dacă suntem într-una din aceste situații. Să trecem practic prin toate acele tabele și să vedem dacă vreuna dintre situații ni se aplică.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:32:54] Și practic dacă bifăm acele criterii în funcție de care o tranzacție devine portabilă sau nu.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:33:00] Exact, practic aplicăm toate semnele distinctive. O altă întrebare care se ridică ar trebui să fie dacă aranjamentul a fost deja raportat. Poate acel aranjament transfrontalier crează o optimizare fiscală de exemplu la nivelul firmei mamă din care faceți parte. Poate firme din Germania, Cipru, Franța și așa mai departe, trebuie să discutați cu grupul și să vedeți dacă acel aranjament este raportat la nivelul lor, în cazul în care este raportat la nivelul lor, trebuie doar să aveți dovada că acel aranjament a fost raportat în țara respectivă și să o faceți disponibilă Fiscului.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:33:44] Dacă îmi permiți un pic să intervin și poate mă ajuți să clarific această informație, știu că se vorbea de această dublă penalizare în cazul neraportărilor respectiv, că o neraportare trebuie făcută cu întârziere sau nefăcută deloc poate fi penalizată atât la nivelul României, cât și la nivelul celeilalte jurisdicții europene. E adevărat că e interpretarea asta?

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:34:08] Da, este corectă.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:34:10] Deci practic noi riscăm să fim dublu amendați, să zic așa, pe același tip de raport nefăcut sau făcut cu întârziere.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:34:18] Așa este, va fi o penalitate la nivelul firmei, dau un exemplu, Germania, Franța, Cipru și așa mai departe și încă o penalitate conform legislației locale, conform directivei dar așa cum a fost implementată local, în România, iar amenzile diferă, dacă în Polonia avem 5 milioane, în România avem doar amenda maximă undeva la aproximativ 20.000 de euro. Iar pentru grupurile de societăți amenzile sunt semnificative.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:34:50] Dacă privim la nivel de grup, poate în România, sau amenda pe România nu e atât de importantă deși, dacă amenda se aplică pentru fiecare acord transfrontalier în parte s-ar putea să ajungem la sume mult mai mari și în România pentru că acum ordonanța 5, așa cum a fost ea implementată menționează doar că amenda pentru neraportare sau raportarea cu întârziere ajunge la maxim 100 de mii de lei, însă ordonanța nu specifică faptul dacă amenda se acordă per acord sau per perioadă, deși dacă dacă stăm să ne gândim dacă acordul transfrontalier trebuie raportat, dacă acordurile trebuie raportate fiecare în parte atunci bănuiesc că și amenda va fi pentru fiecare caz în parte.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:35:46] Tot ordonanța 5 mai prevede și o amendă de 30.000 de lei în cazul în care de exemplu, intermediarul principal în cazul în care am avut să spunem o firmă de avocatură care are o clauză de confidențialitate în contract și nu poate să raporteze acel acord la ANAF, va trebui să notifice un alt intermediar sau să notifice contribuabilul, în lipsa acelei notificări a altui intermediar, firma de avocatură care are atașat acea clauză de confidențialitate va primi o amendă de maximum 30.000 de lei. La fel rămâne întrebarea dacă se aplică per acord sau per perioadă, deși după cum spuneam, văd mai degrabă interpretare în sensul aplicării amenzii per acord transfrontalier neraportat.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:36:38] Referitor la procedura de raportare la ANAF, avem ordinul pe care l-am menționat la începutul prezentării privind aprobarea formularului de raportare, acesta practic include noțiuni despre intermediar, despre cel care face raportarea sau despre contribuabil în cazul în care contribuabilul face raportarea și despre tipul de aranjament care este raportat. Practic fiecărei situații din tabelul prezentat anterior i se atribuie un cod. Dacă avem aranjamente care trebuie raportate sub diferite coduri, menționăm codurile respective. Acel formular se editează, se completează și se editează practic cu ajutorul programului de asistență asigurat de ANAF și circula în format electronic la ANAF. Nu văd să aibă o importanță majoră acest formular pentru că se completează, nu asta este problema, cel mai important este să știm ce fel de acorduri transfrontaliere trebuie raportate și aici după cum menționam, ghidul care detaliază aceste aspecte, modul de aplicare a prevederilor anexei 4, toate acele semne distinctive generale și specifice practic, acest ghid va fi documentația de bază, ca să spun așa, pentru a determina tipurile de aranjamente care trebuie raportate.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:38:04] Pentru că tot ne-am reîntors la tipurile de aranjamente care trebuie raportate. Ne uităm un pic prin întrebările de pe chat că sunt două care au legătură cu subiectul ăsta, să vedem dacă informațiile pe care le avem până la momentul ăsta putem să emitem o opinie. Spre exemplu, ne întreabă cineva și văd că se repetă întrebarea legată de contractele de împrumut cu firme din UE dacă sunt raportabile conform DAC 6 fiind o întrebare similară legată de contractele de împrumut între părți afiliate.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:38:38] Aici este o întreagă discuție și știu că Uniunea Europeană trebuie să vină cu niște clarificări. Ori în Uniunea Euponeană ori în fiecare țară în parte în acele ghiduri pentru că România este membră a Uniunii Europene și beneficiază de acele facilități acordate prin directivele europene, care spun că practic se aplică rate de impozitare mai favorabile sau chiar zero în cazul împrumuturilor intragrup, de exemplu. Și aici Uniunea Europeană ar trebui să vină cu o mențiune și să ne spună dacă toate aceste împrumuturi intragrup care intră și toate tranzacțiile care intră pe directivele europene interest rates directive, de exemplu, dacă sunt supuse raportării. Știm în schimb că aceasta este o chestiune deschisă, adică ANAF ar trebui să vină tocmai în acest ghid cu clarificarea acestei spețe.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:39:51] La fel tot ca un exemplu precis despre care ne întreabă un participant legat de achiziția de părți sociale de la un terț non Uniunea Europeană.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:40:04] Trebuie văzut dacă acel terț este într-una din jurisdicțiile fiscale care sunt incluse de Uniunea Europeană pe lista celor neacoperite din punct de vedere fiscal și dacă da, trebuie raportat, indiferent dacă acea tranzacție deține un beneficiu fiscal sau nu. Iar în cazul în care nu este vorba de una din acele destinații trebuie doar văzut cum se face consolidarea la nivel de grup dacă firma achiziționată are pierderi și dacă se beneficiază cumva de observarea unor pierderi cu profituri. Iar în aceste cazuri, acea tranzacția ar trebui raportată. În cazul în care se creează un avantaj fiscal.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:40:51] Mai e o întrebare aici foarte specifică, eu n-am analizat lista aia pe care ne-ai pus-o tu la dispoziție încă, dar poate știi tu dacă rupi contractele cu afiliați din Emiratele Arabe, ar trebui raportate?

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:41:05] Emiratele Arabe Unite nu intrau pe lista. În schimb trebuie văzut dacă se creează un beneficiu fiscal, dar trebuie văzut care este codul de impozitare în Emiratele Arabe Unite. Am urmărit speța pentru că și pe noi ne interesează că avem și eu niște clienți pe partea de transfer pricing cu tranzacții cu Emiratele Arabe Unite, deși nu se creează un avantaj fiscal, cred că recomandarea este să fim mai catolici decât Papa și să raportăm acel aranjament.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:41:38] Deci cumva în locul lor ai proceda în felul ăsta, e o recomandare a ta de prudență.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:41:43] În cazul în care sunt semne de întrebare, important este să raportăm pentru că ANAF folosește informația doar ca să își vadă ce fel de optimizări fiscale sunt realizate. Nu înseamnă că automat primim o amendă sau vine Fiscul și spune că am făcut evaziune fiscală. Deci sunt toate aceste optimizări sunt optimizări fiscale legale până la urmă și Fiscul din România, dar și din celelalte state europene vrea să vadă ce fel de optimizări se fac, în cazul în care sunt optimizări pentru a veni cu pachetul de legi care să contracareze. Dacă sunt dubii privind raportarea unui aranjament sau nu, înclin mai degrabă să îl raportam decât sa primim acea amendă pentru a neraportare.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:42:41] Acum am deschis cutia Pandorei și se știi că mai avem multe tipuri de exemple. Dacă vrei le luăm în continuare sau dacă vrei să mai treci în prezentare să le luăm mai târziu, eu aș zice să mai mergem un pic cu exemplele să vedem dacă putem să mai formulăm ceva opinii.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:42:54] Da, sigur.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:42:59] Ok, ne mai întreabă cineva spre exemplu despre refacturările de costuri care sunt suportate de firma mamă, dacă acestea ar trebui raportate în opinia ta.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:43:13] Dacă sunt costuri care pot fi în cazul cărora poate fi argumentată deductibilitatea, nu ar trebui să intre în DAC 6.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:43:27] Managementul fix se poate raporta?

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:43:49] La fel trebuie văzut dacă firma mama plătește impozit, include acele management fix, că bănesc sunt management fix facturate de firma mamă străină către firma locală, către firma românească. O tranzacție normală de management fix ar avea sau are management fix care sunt supuse impozitului pe profit în jurisdincția fiscală a firmei mamă, iar firma din România dacă primește documente justificative le consideră ca deductibile. Deci dacă avem un venit impozabil la nivelul firmei mamă și o cheltuială deductibilă la nivelul firmei din România, nu văd de ce ar intra în DAC 6. Dacă avem orice venit neimpozabil din acestea management fix la nivelul firmei mamă, cred că da, cred că ar intra.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:44:38] Asta răspunde cumva și la întrebarea următoare care tot în zona contractelor de management se învârte, respectiv contractele de management și cu acționarul majoritar olandez sau cu firma mamă din Turcia în ce condiții ar trebui raportate? Tocmai ai spus că trebuie făcută o analiză specifică. Și mai este o întrebare legată de distribuirea de dividende către acționarul majoritar din Uniunea Europeană dacă ar trebui raportată?

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:45:01] Nu, ar intra tot pe acele directive europene care scutesc de impozit pe dividende, plățile de dividende către firmele mamă, din alte țări din Uniunea Europeană dacă se îndeplinește acel criteriu cu doi ani. Nu văd, la fel, nu văd să intre pe DAC 6, dar a rămas ca Uniunea Europeană să vină cu o opinie generală despre aplicabilitatea directivelor europene în acest caz specific al Directivei DAC 6 și să spună dacă anumite tranzacții care beneficiază deja de scutirile pe directivele europene interest rates directive sau alte directive dacă ar trebui raportate sau în care cazuri ar trebui raportate, dar nu văd să fie acea plată de dividende raportată.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:45:53] Continuă să vină întrebările. Mi se pare aproape amuzant, ia să vedem crearea și vânzarea de programe software dacă ar trebui raportată. Deci vorbim de crearea și vânzarea de programe software către o firmă UE sau non UE.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:46:17] În România avem un venit impozabil cu 16%. România facturează firma din altă țară europeană sau din afara Uniunii Europene din grup. Dacă avem un venit impozabil în România nu văd o problemă să avem o cheltuială deductibilă la nivelul firmei corespondente din Uniunea Europeană sau din afara Uniunii.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:46:46] Și cu întrebarea asta cred că am trecut prin toate cele care vizau exemple, să zicem, specifice de tranzacții care trebuie sau nu trebuie raportate. Mai este aici o întrebare care mi se pare interesantă mai mult așa în zona de folozofie fiscală, ia să vedem cum te poziționezi tu legat de chestiunea, ne întreabă un utilizator ce ar trebui să înțelegem prin optimizare fiscală legală care să fie diferențiată de cea de evaziune.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:47:17] Păi eu am avut și noi foarte multe cazuri că știu cazuri de situații de firme românești sau de persoane fizice române care au decis să își creeze firme și în Cipru pentru a beneficia de impozitarea mai redusă de acolo. Nu e ilegal să îți deschizi o firmă în Cipru sau să ai o firmă în Panama cu care faci tranzacții, nu este ilegal, în schimb lumea știe că avem o cotă de impozitare foarte redusă în Cipru și în Panama. Și atunci eu știu, aranjamentele transfrontaliere care genereaza un beneficiu fiscal ar trebui raportate. Acum evaziunea fiscală înseamnă să ascunzi veniturile, adică sa nu plătești impozit, să nu le declari în primul rând și să nu plătești absolut deloc impozit pe ele.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:48:26] Cu asta cred că am parcurs așa ce avem până în momentul ăsta putem să mergem mai departe cu prezentarea și vedem între timp dacă se mai adună și alte chestiuni de lămurit.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:48:34] Că ne apropiem acum de final, acesta era ultimul slide.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:48:44] Perfect, întrebări nu mai sunt. Poate ar fi interesant să povestim un pic, citisem tot legat de raportările astea, legat de o atenționare pe care o făceau consultanții legat de atenție și la ce nu se raportează pentru că pentru tranzacțiile pe care decidem că n-ar trebui raportate să întocmind totuși niște documentații care să ne susțină la un eventual control, să zicem, decizia.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:49:13] Așa este, da, am văzut și eu, urmăresc cu interes tot ce se întâmplă în piață și tot ce spun și ceilalți consultanți și sunt de acord în cazul în care decidem că o tranzacție nu este raportată sau este undeva la limită, ar trebui să avem și o argumentare sau să arătăm Fiscului că nu creează un avantaj fiscal, în cazul în care din punctul meu de vedere situațiile de genul ăsta ar trebui să apară cel mai des acolo unde avem aranjamentele transfrontaliere care trebuie raportate dacă trec de testul beneficiului principal, avantaj fiscal. Pentru că în rest știm foarte clar indiferent dacă ne crează sau nu un avantaj fiscal aranjamentele cu țări din Panama sau alte destinații incluse în lista țărilor necooperante trebuie raportate indiferent dacă lucrează sau nu un avantaj fiscal. Dar cele mai dese situații de semnul întrebării ar trebui să apară acolo unde trece testul beneficiului principal sau nu îl trece. Acolo ar trebui să apară întrebarea, ne creaza un avantaj fiscal, da sau nu. Și atunci ar trebui să documentăm sau să arătăm că nu se crează un avantaj fiscal la nivel de grup, că nu avem optimizare fiscală la nivel de grup.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:50:26] Și pentru ai adus din nou discuția legată de acest avantaj fiscal cumva directiva nu impune nici un fel de prag valoric pentru raportarea acestor tranzacții, deci putem vorbi de avantaje fiscale chiar și foarte reduse, nu? Și noi am putea intra în imperiul acestei obligații. Dacă câștig un leu să zic, așa exagerând cumva. Dacă îmi provoacă un avantaj fiscal de un leu, teoretic tranzacția aia ar trebui să fie raportată.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:50:58] Așa este, dar ghidul pe care-l așteptăm cu toții ar trebui să tranșeze și astfel de situații. Adică totuși efortul de raportare s-ar putea să fie mult mai scump sau mai mare decât acelui leu.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:51:13] Deci cu cumva ne putem aștepta ca acest ghid să vină și să clarifice inclusiv chestiuni de tipul ăsta.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:51:20] Da, ar trebui să clarifice.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:51:23] Bun. Și ca să facem așa un soi de sinteză, ca să înțelegem ce am avea noi de făcut până la finalul anului când estimam noi că ar putea apărea cel mai târziu acest ghid, noi practic ne-am putea apuca de revizuit tranzacțiile astea și să începem să le documentări și să vedem exact în ce categorie ne încadrăm cu ele, dacă ar fi raportabile sau nu.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:51:48] Exact, la firmele din România ar trebui să-și ia practic balanțele, să se uite pe ele, departamentele de contabilitate sau de taxe știu foarte bine chiar dacă sunt oameni noi iau balanțele începând cu 25 iunie 2018 și verifică toate fluxurile intragrup sau să zicem începând cu anul 2018 și verifică toate fluxurile intragrup și toate fluxurile transfrontaliere dacă vorbim despre contribuabili. Deși aș recomanda tuturor contribuabililor să facă exercițiul acesta indiferent dacă au sau nu intermediari terți cu care lucrează pentru că e bine să știe și ce raportează intermediarul despre ei. Casele de avocatură, casele de consultanță fiscală sau PFA-urile vor raporta ce consideră ele trebuie raportat, însă probabil că și ele vor lua la rând toate acele adviceuri date în anii trecuți și toate contractele pregătite și trimise clienților lor și vor vedea semnele distinctive sau nu.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:52:53] Însă ar fi bine să existe o comunicare între intermediar, între casa de avocatură sau casa de consultanță fiscală și contribuabili și ar fi bine ca acel contribuabil să știe ce raportează intermediarul despre el. Deci ori contribuabilul ar trebui să ia legătura cu intermediarul deși invers cred ca ar fi cea mai bună soluție să luăm legătura cu toți clienții noștri și să vedem dacă ni se aplică nouă și dacă li se aplică și lor în funcție de raportare.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:53:26] Și pentru că tot vorbim de partea asta de comunicare la fel citisem o recomandare legată de cum inclusiv în cadrul aceleiași firme ar trebui ca tot managementul sau mă rog factorii de decizie să se întâlnească să discute despre aceste aranjamente cu potențial de raportare pentru că informațiile nu stau întotdeauna la departamentul financiar.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:53:46] Așa este, asta le-am recomandat și noi clienților noștri. Și vroiam să punctez lucrul ăsta, e foarte important putem avea fluxuri transfrontaliere care nu au un contract la bază de care știu doar oamenii din departamentul comercial de exemplu. Poate oamenii din departamentele fiscale sau de contabilitate știu dar nu au dat o importanță majoră acelor fluxuri. Eu știu că departamentul comercial știe cel mai bine cum se desfășoară tranzacția, de ce se desfășoară așa și atunci recomandarea noastră ar fi ca în cadrul contribuabililor pentru verificarea aplicabilității acestor ordonanțe de urgență care implementează directiva ar trebui să pună la aceeași masă departamentul de legal, dacă există, sau departamentul financiar cu departamentul comercial, cu Balanțele în față și să vadă exact care sunt fluxurile transfrontaliere și ce a fost acolo.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:54:53] Pare o idee bună pe modelul intrării în vigoare a GDPR-ului, dacă îți mai aduci aminte toată efuziunea care s-a creat atunci. Știu că se făceau la nivelul companiilor tot felul de întâlniri interne cu angajații cărora să le fie explicat un pic care e rațiunea acestor mecanisme, ce prevede regulamentul acesta european, care sunt chestiunile care pot fi nevralgice. Și cred că și cu directiva asta cumva am putea pune la un loc angajații care au potențial de a fi implicați într-o formă sau alta în tipul ăsta de tranzacții pentru a le da un pic o idee mai clară despre cum punctează directiva, ce tranzacții avem noi de raportat la nivel de companie ca să fie și ei puși în temă și să știe să poată să se gândească la eventualele contracte.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:55:45] Iar ulterior departamentul financiar fiscal sau juridic probabil că va genera sau va avea la dispoziție un excel cu toate fluxurile intragrup beneficiar, destinatar sau firmă cumpărătoare, firma vânzătoare și așa mai departe, jurisdicția în care se află, cota de impozitare din acea jurisdicție și va fi mai simplu de lucrat cu forma aceasta.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:56:09] Ți s-ar părea o idee bună ca companiile să înceapă deja să-și pună la punct niște proceduri interne până n-apare ghidul ăsta sau ar fi mai bine ca procedurile astea să fie gândite după apariția ghidului?

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:56:20] Cred că acel review fiscal de care spuneai tu și identificarea în balanțe a fluxurilor intragrup sau discuțiile din departamentul financiar pot fi realizate deja și ulterior când noi avem foarte clar stabilit ce fluxuri transfrontaliere avem, e foarte ușor de bifat după ghid, care intră sau care nu intră sau ar trebui să fie mai simplu de bifat. Însă dacă nici nu știm care sunt fluxurile pe care le avem în cadrul firmei va fi greu. Pot fi făcuți niște pași mai ales acum ca e vară și să zicem ar trebui să avem mai mult timp, deși cu covidul nu știu.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:56:58] Îmi place să cred cumva pentru că termenul de raportare cel puțin pentru optimizăril astea deja implementate s-ar fi apropiat oricum cred că o parte dintre companii începuseră demersurile în lunile de dinainte. Știu că amânarea asta a venit destul pe ultima sută de metri. Și atunci mă gândesc că o parte dintre ei cel puțin, sigur își vor fi făcut aceste verificări. Între timp, Alina, au mai apărut câteva întrebări pe chat o să le trec așa în discuția noastră să vedem ce mai avem pe aici. Spre exemplu, există obligativitatea ca intermediarii să anunțe contribuabilul ce raportează?

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:57:44] Nu există această aplicație în ordonanța de urgență așa cum a fost implementat, însă intermediarii ar trebui să știe că pentru buna funcționare a relației comerciale dintre ei și clienții lor și contribuabili ar trebui să le spună ce raportează, așa ar fi cel mai corect.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:58:02] Cred că putem miza sau putem construi genul ăsta de relații in care să permitem să ne sunăm partenerii.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:58:09] Exact. Vreau să cred că toți intermediarii își vor anunța clienții ce au raportat despre ei.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:58:16] Și dacă cumva vă găsiți în situația în care aveți un astfel de consultant poate ar trebui să vă puneți problema și pe viitor cam care ar mai putea fi relația cu ei.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:58:27] Ar fi bine să ajungă la un acord. Poate terțul intermediar consideră că trebuie raportat contribuabilului sau invers atunci ar trebui să se pună la aceeași masă și să discute, să vină cu argumente, adică să existe o discuție înainte.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:58:43] Ne mai întreabă cineva în felul următor, înțeleg că o tranzacție trebuie raportată de o singură parte din cele implicate în tranzacție, iar cealaltă parte să poată face dovada că a fost raportată tranzacția respectivă. Deci nu există un cross cec între raportări pentru aceeași tranzacție.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [00:59:04] Deci este vorba de exemplu, vă dau acel exemplu cu Germania, dacă firma mamă din Germania a raportat în Germania la ANAF-ul din Germania, la fiscul din Germania acea tranzacție, firma din România va trebui să aibă dovada că firma din Germania a raportat, iar acea dovadă va trebui oricum să includă informațiile raportate. Deci Fiscul din România va avea informații cu privire la ceea ce s-a raportat, plus că există procedura de comunicare între diferitele jurisdicții fiscale la nivel european și atunci cu siguranță că vor ști și cei din România ce s-a raportat, poate că nu atât de repede sau va dura puțin până când vor afla, dar ar trebui să aibă și ei cunoștințe despre aceste informații.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:59:46] Dar probabil că se referea cred că la un soi de cross cec cum există în cazul TVA-ului spre exemplu, când faci tranzacții intracomunitare că se pot corela informațiile din declarațiile de TVA PFA și se pot vedea încrucișat. Dar cred că nu e același tip de chestiuni aici. Ne mai întreabă cineva, tot ca exemplu de tranzacții, dacă trebuie raportată doar partea de tranzacții transfrontaliere, intragrup deci cu afiliați sau și cele cu terți.

Alina Andrei - Specialist prețuri de transfer - Cabot Transfer Pricing [01:00:26] M-am uitat și eu cu foarte mare atenție pentru că inițial înțelegerea mea era că se raportează doar cele intragrup, însă o să vedem că majoritatea optimizăriilor fiscale au loc intragrup și atunci probabil că de aici confuzia că trebuie raportat doar intragrup. Există și posibilitatea să avem de exemplu în categoria celor tranzacții care trebuie raportate indiferent dacă trec testul beneficiului principal sau nu. Deci indiferent dacă ele creează o optimizare fiscală sau nu, vrem tranzacții cu Panama, cu o firmă din Panama, o firmă din România și o firmă din Panama, acea tranzacție trebuie raportată oricum. Deși sunt convinsă că cele mai multe situații în practică sunt cele în care astfel de tranzacții sunt între afiliați. Asta nu le exclude și pe cele între neafiliați pentru că sunt multe situațiile în care interpun o altă persoană care n-are legătură cu mine în acea firmă, dar știm cu toții că de fapt eu controlez și atunci ar trebui raportată. De aceea Uniunea Europeană a venit cu aceste obligații de raportare.