Brexit - Care sunt consecințele fiscale și vamale și ce se întâmplă după 1 ianuarie

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:00:10] Începem să spunem bună dimineața! O să mai așteptăm câteva secunde să se înregistreze și restul participanților. O să facem așa o scurtă introducere tocmai ca să mai permitem și celorlalți oameni care și-au anunțat participarea alături de noi. Eu o să zic bună dimineața și în mod oficial. Bine ați venit la un nou webinar avocatnet.ro dedicat abonaților premium.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:00:52] Numele meu este Roxana Neagu, și sunt director editorial la avocatnet.ro, iar împreună cu EY România v-am pregătit astăzi o discuție absolut necesară legată de implicațiile fiscale și vamale ale Brexit-ului în condițiile în care la final de an se încheie perioada de tranziție agreată de Marea Britanie cu Uniunea Europeană. După cum știți, Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, iar de la 1 februarie până la 31 decembrie, practic până la finalul anului, regimul fiscal, vamal și activității angajaților a rămas neschimbat între statele membre și UK.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:01:30] 1 ianuarie 2021 însă va marca o nouă realitate fiscală în privința tranzacțiilor și operațiunilor derulate între firmele din Uniunea Europeană și cele din Marea Britanie. Subiectul este unul vast și cu implicații majore pentru mediul de afaceri din România, iar ca să lămurim toate schimbările iminente cauzate de Brexit și eventualele distorsiuni pe care trecerea Marii Britanii va avea asupra activității firmelor românești, îi am alături de mine astăzi pe aproape toți liderii EY în consultanță care vor veni cu informații pe fix zonele în care sunt, cred eu, cele mai afectate de schimbări. Vorbesc de TVA, taxe vamale, accize, impozit pe venit și așa mai departe. Webinar-ul de astăzi marchează și o premieră logistică pentru că pe partea de moderare a evenimentului nu voi mai fi singură, ci mă va ajuta chiar unul dintre partenerii EY, e vorba de Georgiana Iancu, partener coordonator al departamentului de impozite directe. Bună dimineața, Georgiana, mulțumesc că ești alături de comunitatea avocatnet.ro premium.

Georgiana Iancu - Partener, Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte - EY România [00:02:39] Bună dimineața, Roxana, mulțumesc și eu.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:02:43] Aș mai vrea să mai punctez eu câteva lucruri, tocmai ca să mai permitem accesul oamenilor ca să nu piardă nimic din ce aveți voi de zis. Ideea set up-ului de astăzi este un joc diferit față de evenimentele anterioare, vine din faptul că m-am gândit că subiectul este foarte tehnic și am vrut să ne asigurăm că discuția va atinge cu precizie toate aspectele importante și necesare pentru dumneavoastră. Cele câteva precizări logistice pe care vreau să le mai fac înainte de a îi da cuvântul Georgianei sunt legate de adresatul de întrebări, așa cum știți, la fiecare webinar organizat de noi puteți intra în legătură directă cu speakerii noștri. Aveți un buton de chat pe bara de jos a aplicației. Ne puteți scrie acolo și la finalul evenimentului vom încerca să trecem prin cât mai multe dintre nelămuririle dumneavoastră. Nu uitați vă rog că nu putem aborda chestiuni foarte specifice, situații foarte punctuale care implică analiză sau date financiare și așa mai departe, așa că vă rugăm să aveți grijă cum puneți întrebările.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:04:02] De asemenea ar fi foarte important să formulați întrebările cât mai scurt și cât mai clar ca să înțelegem foarte ușor ce ne întrebați și să vă putem oferi răspunsurile potrivite. Evenimentul este înregistrat. Înregistrarea va fi disponibilă în contul dumneavoastră de abonat astfel că veți putea revedea oricând discuția de azi.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [00:04:23] De asemenea, după webinar veți primi un e-mail cu prezentarea susținută de speakerii EY astăzi, precum și datele lor de contact în cazul în care veți avea nevoie de detalieri sau răspunsuri mari aplicate din partea specialiștilor, mai ales că consecințele Brexit-ului pot fi majore. Cum ziceam, pot crea distorsiuni mari în activitatea firmelor, deci chiar vă recomandăm să apelați la specialiști când aveți nevoie de recomandări și sfaturi astfel încât să vă asigurați că minimizați cât se poate eventualele riscuri. Iar cu asta cred că partea mea s-a încheiat momentan, Georgiana, scena aceasta virtuală îți aparține de acum.

Georgiana Iancu - Partener, Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte - EY România [00:05:05] Mulțumesc tare mult, Roxana, pentru introducere în numele echipei EY, ne bucurăm să vedem că exista un interes atât de ridicat pentru tema webinar-ului de astăzi. I-am spus countdown Brexit, numărătoarea inversă până la Brexit și care sunt principalele implicații fiscale și vamale asociate. Vom vedea pe scurt cote mai mari de impozitare pentru venituri din dividende, dobânzi și redevențe, formalități noi legate de mobilitatea indivizilor, timpi de livrare mai mari, TVA și taxe vamale de achitat în vamă plus vămuirea bunurilor ce provin sau care au ca și destinație Marea Britanie. Nu în ultimul rând, formalități noi de administrare și de conformare prin prisma unor reguli diferite în ceea ce privește relația cu Marea Britanie în materie de TVA.

Georgiana Iancu - Partener, Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte - EY România [00:06:15] Astăzi alături de noi îi avem pe colegii mei și o să-i prezint în ordinea în care vor interveni în prezentare, Andra Cașu - Partener Asociat și Lider al Diviziei de Impozite Directe, Iulian Pasniciuc - Manager în cadrul Departamentului Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, Mihai Petre - Director în cadrul Departamentului de Taxe Indirecte specializat pe zona de Comerț Internațional, Accize, Vamă, Fond de Mediu și nu în ultimul rând, Costin Manta - Director în cadrul Departamentului de Taxe Indirecte și specializat pe zona de TVA.

Georgiana Iancu - Partener, Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte - EY România [00:07:10] Înainte să dau cuvântul colegilor mei, ei vă vor prezenta astăzi principalele provocări despre care vă povestea și Roxana, asociate ieșirii Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană. Aș face o scurtă introducere a cadrului general al Brexit. O să vedeți aici cronologia mai recentă și calendarul de implementare a Brexit. Ne amintim că 1 februarie 2020 este data la care Regatul Unit s-a retras din Uniunea Europeană devenind astfel un stat terț. Potrivit acordului de retragere până la finele acestui an, 31 decembrie 2020, Regatul Unit aplică în continuare dreptul Uniunii Europene. Suntem așadar încă în cadrul perioadei de tranziție, dar atenție, cu mai puțin de 60 de zile rămase până la 1 ianuarie 2021.

Georgiana Iancu - Partener, Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte - EY România [00:08:20] Un timp extrem de scurt raportat la planurile ambițioase ale celor doi parteneri de negociere, respectiv acelea de încheiere a unui nou parteneriat care să prevadă în special prevederi legate de liberul schimb. Așa cum am văzut în ultimele luni s-a încercat o accelerare a calendarului de negociere și chiar spre finalul lunii octombrie. Incertitudinile legate de reușita semnării unui nou acord între cei doi parteneri până la finalul perioadei de tranziție sunt din ce în ce mai mari. Ne regăsim deja de câteva luni într-o situație de tipul așteaptă să vezi ce se va întâmpla. Așadar, timpul pe care îl avem la dispoziție pentru adaptarea la noile reguli și implementarea unor schimbări este extrem de scurt. Cred că lipsa de predictibilitate a condus deja la nivelul dumneavoastră ca și mediu de afaceri până acum la amânarea luării unor decizii legate de adaptarea la noile reguli.

Georgiana Iancu - Partener, Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte - EY România [00:09:46] Haideți să vedem înainte de a da cuvântul colegilor mei care sunt opțiunile până la sfârșitul perioadei de tranziție și am încercat aici să facem un pronostic. Șansele ca în puținul timp rămas până la 1 ianuarie să se semneze un acord de liber schimb. Probabil că pe zi ce trece vom vedea că șansele sunt din ce în ce mai mari, mai mult de 70% spunem noi, ca părțile să nu încheie un acord de liber schimb. 30% estimăm ca Regatul Unit și Uniunea Europeană să încheie un acord de liber schimb de bază. Dacă aș fi să folosesc un termen englezesc skimming free trade agreement care să implice mai degrabă prevederi legate de tarife vamale reduse în legătură cu mișcările de bunuri. 0% șanse ca părțile să încheie un acord de liber schimb complex.

Georgiana Iancu - Partener, Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte - EY România [00:10:59] În concluzie, un lucru cert este acela că începând cu 1 ianuarie 2021, Regatul Unit nu va mai participa la piața unică a Uniunii Europene și la Uniunea Vamală. Așadar, atât dumneavoastră, cât și partenerii comerciali din Regatul Unit trebuie să vă pregătiți pentru un set de schimbări semnificative cu impact direct asupra modului de derulare a afacerii. Împreună cu colegii mei vom încerca să vă prezentăm principalele schimbări în cadrul celor patru intervenții acoperite în agenda noastră, respectiv ce înseamnă Brexit-ul din perspectiva impozitelor directe, mobilitatea angajaților post Brexit și cât de pregătiți sunteți pentru 2021, operațiunea Brexit din perspectiva taxelor vamale, accize și TVA și nu în ultimul rând, provocările TVA generate de Brexit. La final am alocat timp pentru a răspunde și întrebărilor pe care le veți adresa în secțiunea de chat. Acestea fiind spuse, este momentul să îi dau cuvântul colegei mele, Andra Cașu, care va începe cu impozitele directe.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:12:38] Mulțumesc, Georgiana, am preluat legătura. Într-adevăr o să discutăm despre ce înseamnă Brexit-ul din perspectiva impozitelor directe ca un șir lung de provocări și o să vă spun și de ce fac afirmația asta, pentru că noi ca și consultanți am văzut Brexit-ul on going în ultimii, 1-2 ani. Cam de 2 ani de zile tot vedem că piața se pregătește pentru acest Brexit chiar dacă era vorba la nivel informal de el, chiar dacă a devenit din ce în ce mai amenințător, dar ca și afirmațiile cu caracter general deja piața se pregătea pentru Brexit.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:13:15] E adevărat că nu ne așteptam cred că niciunul dintre noi să ajungem în acest moment, în noiembrie 2020, să nu existe o decizie concretă vizavi de ce se va agrea de fapt între Brexit și Uniunea Europeană în ce privește următorii pași. Dar iată că suntem acolo, prin urmare cu siguranță, lucrurile trebuie să aibă loc cât se poate de safe. Safe înseamnă să eliminăm orice riscuri fiscale care să fie în continuare pending, pe de o parte, pe de altă parte să ne putem pregăti cât mai bine pentru ceea ce urmează. De ce? Pentru că pe baza observațiilor noastre ca și consultanți este foarte clar că contribuabilii nu au același grad de pregătire încă. Sunt unii dintre ei care în mod proactiv au făcut demersuri pentru a schimba strategia, structura de finanțare, de deținere și alte aspecte de genul acesta, însă alți contribuabili au preferat să rămână într-o zonă safe și să aștepte și să vadă în funcție de asta modelând ulterior operațiunile. Asta voi acoperi în speech-ul de astăzi.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:14:28] Primul slide pe care îl vedeți acum încearcă să treacă în revistă câteva zone. Și vorbim în principal de directivele europene. După cum probabil știți, există directive europene care asigurau până în momentul de față scutiri ce privește fluxurile de dobânzi, de dividente, de redevențe. Scutirile acestea se întâmplau în momentul în care o companie românească avea plăți de aceste genuri către acționari. Ei bine în condițiile în care Brexit-ul are loc cu siguranță, directivele nu se vor mai aplica simplu pentru că așa cum spunea și Georgiana mai devreme, UK va deveni un stat terț. Prin urmare, una dintre veștile proaste este că din păcate scutirile nu mai sunt disponibile și atunci ce varianta avem? Este una singură, aceea de a aplica prevederile double exit-ului, deci convenție pentru evitarea dublei impuneri încheiate între România și Marea Britanie. Ceea ce din păcate însă nu vom regăsi acolo este o cotă zero.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:15:38] De regulă, convențiile pentru evitarea dublei impuneri pe care Marea Britanie le-a încheiat cu toate țările, prevăd cote de impozitare undeva în zona de 10-15%. Prin urmare, brusc apare un impozit obligatoriu mult mai mare în peisaj. Aici mai este de spus un lucru, convenția pentru evitarea dublei impuneri se va aplica în continuare așa cum s-ar fi aplicat și până acum, în baza unui certificat de rezidență fiscală care trebuie prezentat în momentul în care orice astfel de tipuri de plăți sunt făcute.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:16:18] Deci sa nu uităm, condițiile de formă rămân valabile și încă un aspect important de avut în vedere, faptul că aplicarea tratatului pentru evitarea dublei impuneri nu va avea o relevanță exclusiv pentru companiile din România care fac plăți către Marea Britanie ci va rămâne relevant în contextul oricăror plăți care se întâmplă cross border la care de asemenea doar pentru simplul fapt că Marea Britanie este implicată în tranzacții, va apărea și necesitatea aplicării Convenției pentru evitarea dublei impuneri.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:16:53] De asemenea, ce am mai observat noi la modul foarte practic, spuneam și la început, au existat reorganizări de grup care de exemplu au însemnat restructurarea fluxului de finanțare prin implicarea altor țări în afara Marii Britanii care era principalul finanțator până acum. E de așteptat ca similar să se întâmple și în lunile care urmează și nu numai din punct de vedere al fluxului de finanțare, cât din punct de vedere al eliminării oricăror probleme comerciale pentru că pe lângă partea de impozite indirecte cum spunea și Georgiana mai devreme, sunt multe alte aspecte fiscale care trebuie avute în vedere pe partea de impozite indirecte, de exemplu, vamal etc. Și atunci ce se face la modul complet, se face un Gap Analysis, o analiză foarte detaliată în așa fel încât orice reorganizări de grup să poată beneficia în timp util și cât mai favorabil de tratamente fiscale de scutiri acolo unde este cazul.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:17:55] De asemenea, vreau să vă spun că până acum exista o altă directivă UE care privea regimul fiscal comun care se aplica reorganizărilor de genul fuziunilor, divizărilor, divizări totale sau parțiale, transferuri de active sau schimburi de acțiuni, deoarece acum discutăm despre acest Brexit, nici această directivă nu va mai fi aplicabilă și atunci înseamnă că orice reorganizări de grup nu vor mai putea fi pur și simplu beneficiare ale unei scutiri de impozitare la momentul reorganizării, ci vor trebui judecate, analizate din perspectiva Codului Fiscal românesc în ideea de a identifica fiecare dintre momentele unde apare un impact fiscal în acest context. Dacă spre exemplu avem un grup de companii care include o companie românească și una din Marea Britanie, atunci cu siguranță din capul locului putem să spunem că în Codul Fiscal românesc va trebui accesat acel articol care prevede tratamentul pentru reorganizări și atât, fără scutiri. Vom discuta despre ce se întâmplă cu provizioanele, cu amortizarea, cu activele, cu tot felul de alte aspecte în ce privește impozitul pe profit.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:19:09] Vorbeam despre acest Gap Analysis. Dincolo de contextul fiscal pe care l-am dat pentru că avem astăzi această discuție care are componente fiscale principale, trebuie să includă mare atenție, și o analiză contabilă. De ce? Pentru că așa cum partea fiscală se va transforma și partea de contabilitate se va transforma dacă discutăm de aplicare de interese sau nu. Dacă discutăm de aplicarea unui regim contabil românesc, totul va trebui customizat.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:19:44] Și un alt aspect pe care vreau să îl atingem astăzi împreună este acela legat de ce se va întâmpla cu DAC6 și DAC2 sunt directive tot așa cu sursă europeană, DAC6 este tip of the season în România cel puțin, pentru că raportarea va începe din ianuarie 2021, deși a fost foarte mult amânată. Ce ne facem acum? Dacă Marea Britanie iese din Uniunea Europeană o potențială interpretare care s-a dat și s-a discutat deja, ar fi ca DAC6 să nu mai includă tranzacțiile care se fac în cross border între România și Marea Britanie. Aici însă, punctul pe care vreau să îl fac este că, nu e corect ca approach-ul, ce se va întâmpla este bazat și pe withdrawal agreementul, așa cum îl știm noi în forma lui standard care spune că cel puțin până în decembrie 2020 nu va exista în niciun caz un withdrawal.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:20:58] Deci o interzicere, o neaplicabilitate a acestui DAC6 de acum înainte. Deci DAC6 rămâne în picioare, DAC2, de asemenea, este foarte probabil ca în demersul Marii Britanii de a se alinia acestui efort global de luptă să zicem, împotriva evaziunii, să păstreze în continuare alinierea la raportările pe care și ceilalți contribuabili din Uniunea Europeană sunt obligați să le facă.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:21:45] Acest slide se dorește a fi o structurare a pașilor de pregătire pentru Brexit. Noi ne gândim că un contribuabil ar trebui să aibă bine structurat understandingul, și aici o să ne uităm la caseta aceea galbenă pe care o în stânga slide-ului. În primul rând să fie foarte conștient vizavi de gradul actual de pregătire, dacă s-au făcut pași de exemplu, pe la nivel de grup atunci și România trebuie să fie informată în așa fel încât să poată adapta și să poată customiza rolurile interne și contribuția pe care compania locală trebuie să o aducă.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:22:23] Totodată independent chiar de ceea ce se întâmplă la nivel de grup trebuie făcută o examinare locală a funcționării, a parametrilor cei mai problematici la nivel local. Dacă spre exemplu avea finanțări foarte puternice care sunt acordate către România, atunci cu siguranță acela va fi un parametru important care trebuie bine customizat în pregătirea pentru Brexit și totodată, faptul că orice contribuabil trebuie să rămână bine conectat cu știrile internaționale. În sensul că, dacă spre exemplu guvernul român avea un set de modificări fiscale care să includă poate și o componentă legată de Brexit, atunci trebuie să fiți foarte conectați, să știți de acea modificare și să o adaptați acolo unde este cazul. Aceasta ar fi faza de understanding.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:23:18] După care urmează fazele cele mai active. Planningul și acțiunea propriu zisă în sensul că trebuie prioritizat calendarul de schimbări. Deci nu trebuie lăsate cumva aleator sau într-o ordine neapărat impusă de grup, ci trebuie customizat la nivel local. Trebuie totodată să vă dați seama care este costul acestor modificări de structură pentru că cu siguranță orice modificare cu stabilizare va implica eliminarea unei structuri anterioare și atunci un cost va exista, fie că e vorba de un delay în activitate, fie că e vorba de un cost suplimentar de financing, fie că trebuie să știți că poate fluxurile de dividende nu vor mai merge așa cum au mers până acum, sunt doar câteva exemple la care în momentul de față mă gândesc, dar nu sunt singurele.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:24:14] De asemenea, vedeți că și pe caseta pe care am numit-o acționați, am reiterat aspectul legat de a fi foarte bine conectat cu informațiile care sunt cele mai noi vizavi de negocierile între Marea Britanie și Uniunea Europeană și desigur, vedeți că am inclus acolo o dungă, o linie punctată. De ce? Pentru că dincolo de înțelegere, planificare și acțiune trebuie ca de acum încolo în mod permanent să aveți în vedere o îmbunătățire. Dacă simțiți că unul dintre pașii de customizare făcuți nu funcționează așa cum trebuie, dacă sunt delay-uri, lucruri care nu se reconciliază cu businessul, cu volumul, inclusiv această perioadă de pandemie extraordinar de atipică prin care trecem, trebuie să identificați acele probleme și să le îmbunătățiți. O monitorizare permanentă care trebuie să ducă la implementarea modificărilor dorite. Totul ține de fapt de eficiență și de aceea am încercat să structurăm cât mai succint tocmai pentru a avea un overview.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:25:29] Știm foarte bine că până în momentul de față, după cum ziceam, România nu a făcut un pas forward față de alte țări, de exemplu din punct de vedere al restructurărilor fiscale în virtutea Brexit-ului, a rămas pe aceeași linie în speranța că va veni un both of life care să spună, da, negocierea s-a rezolvat, withdrawal agreementul s-a confirmat și de acum înainte pașii de făcut sunt A,B,C. Nu se va întâmpla asta, prin urmare ca să fim cât mai eficienți trebuie să avem inițiativa proprie.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:26:11] Putem să mergem mai departe și o să avem un slide diagnoză. Tot așa, pentru a vă susține cât mai bine în demersul de business, am încercat să structurăm ce înseamnă grad de pregătire din punctul nostru de vedere având experiența anilor din spate, după cum spuneam, și văzând extrem de multe tipologii de investitori și de contribuabili, suntem conștienți și nu avem niciun dubiu că în momentul de față în România există trei grade de pregătire. Deci din păcate nu putem să spunem că piața românească, contribuabilii români sunt full pregătiți pentru Brexit.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:26:50] Puteți să vă uitați pe acest slide și să încercați să faceți un exercițiu propriu de a vedea unde vă situați. Cu siguranță, fără pregătire înseamnă că va trebui să vă puneți niște întrebări care țin, ce se va schimba, cât ne va costa acest lucru și ce trebuie să facem pentru a fi deja pregătiți inclusiv pana la reorganizarea zborurilor interne, discuții cu companiile din grup sau cu companii terțe, renegociere de contracte, o structurare a fluxurilor de dividende, dobânzi, redevențe și comisioane, dacă este cazul. Acesta este cel mai incipient grad.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:27:32] Pasul numărul doi ar fi cel legat de pregătiri incipiente, deci o companie care să-și fi făcut o evaluare preliminară, dar să nu o fi finalizat. Și aici s-ar pune problema în primul rând de a actualiza acel gap analysis preliminar. De a vedea dacă decalajul a devenit între timp mai mare sau dacă s-a atenuat datorită unor factori externi sau interni și totodată să definiți sau redefiniți prioritățile pentru că după cum știm, trecem prin COVID 19 pandemie, prin urmare planificarea nu mai e așa ușoară cum era anterior. Nu totul se poate întâmpla extraordinar de bine organizat și atunci toate aceste trei bullet point-uri pe care le-am menționat în casetă trebuie judecate și activate optim, după cum se dorește.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:28:33] Iar pasul numărul 3 se referă la companiile care sunt pregătite deja de Brexit, ceea ce înseamnă că analiza de impact s-a finalizat. Aici un aspect important pe care vreau să-l aduc în discuție este acela de stress test. Stress test înseamnă că după ce am făcut o analiză de pregătire, am făcut un gap analysis, am restructurat, remodelat unde a fost nevoie, lucrurile sunt funcționale. Pe de altă parte, funcționalitatea lor se întâmplă cu un cost. Costul acela poate să fie un cost de business sau cost de stres al business-ului care uneori să aducă niște probleme mult mai mari decât aduc, să zicem operațiunile nefuncționale sau întârziate sau contractele neamendate în timp util. Deci acest stress test se poate face, dă rezultate și rezultatele acelea trebuie suprapuse și corelate cu cerințele companiilor din grup, cu strategia grupului și strategia locală în așa fel încât să determinați dacă pe de o parte ați avut în vedere toți factorii relevanți sau dacă între timp a mai apărut ceva nou ce trebuie inclus în strategia pentru Brexit.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:29:54] Prin urmare, ca un comentariu de final din partea mea, aștept cu interes să văd ce se va întâmpla în continuare între Marea Britanie și Uniunea Europeană, însă părerea mea ar fi aceea că trebuie să rezolvăm în lunile următoare situația de business asumând că rămânem la acest stadiu de acum, de incertitudine și asumând ca acel withdrawal agreement trebuie considerat ca un conținut indicativ pentru implicațiile fiscale care vor urma.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:30:30] După cum ziceam, e o sursă importantă cel puțin din punct de vedereDAC6 și DAC2 de confirmare, știm că din păcate contribuabilii din România care trebuie să raporteze DAC6 vor trebui în continuare să raporteze inclusiv în ce privește cross borderele arrangementurile încheiate cu Marea Britanie. Și acum închid paranteza și recomandarea cu care voi merge mai departe este aceea de a privi exercițiul de Brexit strategic ca un exercițiu dinamică inclusiv pentru cel puțin anul următor pentru că e posibil să fie nevoie în continuare să remodelăm și să suprapunem peste acest stress test anumiți factori poate neluați în considerare și pe bună dreptate. Mulțumesc foarte mult. Eu vă stau la dispoziție pentru întrebări vor urma și dau înapoi microfonul Georgianei.

Georgiana Iancu - Partener, Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte - EY România [00:31:28] Andra, mulțumim tare mult. Dacă ar fi să rețină așa ceva ce mi s-a părut foarte relevant din prezentarea ta, faptul că și stress test dacă vrei pentru mediul de afaceri, pierderea avantajelor din directivele europene și faptul că mediul de afaceri se va confrunta chiar cu o creștere a nivelului de impozitare pentru anumite plăți, spuneai tu dobânzi, redevențe, dividende.

Georgiana Iancu - Partener, Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte - EY România [00:32:01] Înainte de a trece mai departe însă, din punctul tău de vedere, Brexit e un moment care trebuie să fi avut în vedere cu predilecție de către anumiți operatori din anumite sectoare de activitate sau nu neapărat?

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:32:22] S-au tot întâmplat lucruri în ultimele luni și am tot văzut exemple foarte diferite. De aceea stăteam și în momentul în care tu vorbeai chiar procesam și mă gândeam ce aș recomanda și la ce aș atrage atenția mai degrabă. Ar fi aspectul legat de serviciile financiare pe care l-aș ridica as a flag, de ce? Pentru că serviciile financiare dincolo de aspectele fiscale care apar au și un grad de reglementare mult mai mare decât al altor industrii. Pe de altă parte, în acest moment mă gândesc la industriile care sunt într-un start-up phase sau într-un development extraordinar și aici de exemplu ar fi zona de IT, unde au loc tot felul de preluări, dezvoltări de grup și toate astea cu siguranță trebuie să înglobeze și factorul Brexit care până acum nu apărea in the picture deci pe zonele acestea m-aș orienta.

Andra Cașu - Partener Asociat, Lider al Diviziei de Impozite Directe - EY România [00:33:31] Însă, pe de altă parte, sunt foarte conștientă că absolut tot ce înseamnă modificări contractuale care țin de business, nu sunt neapărat generate de specificul industrial, cât de ansamblu fiscal per total, adică dacă pe partea vamală sau pe partea de indirecte sunt niște implicații care vor atrage modificări de contracte, atunci automat și partea de impozit pe profit va trebui analizată chiar dacă nu este sursa principală a acelor modificări. Și atunci revenim. Consider că depinde de industrie, de nivelul de reglementare al fiecărei industrii, de nivelul de startup sau development phase pentru că acolo discutăm de un knowledge mai incipient sau un knowledge mai dezvoltat și pe de altă parte, să nu uităm că indiferent ce aspect fiscal ar fi sursa unei modificări de Brexit strategy trebuie avute în vedere și toate celelalte corelate pentru a nu omite ceva.

Georgiana Iancu - Partener, Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte - EY România [00:34:38] Mulțumesc tare mult. E momentul să facem trecerea către colegul nostru, Iulian Pasniciuc, manager în cadrul departamentului de impozit pe venit și contribuții sociale. Iulian, așteptăm cu interes să ne spui la ce trebuie să ne așteptăm din perspectiva mobilității angajaților post Brexit sau în pregătirea Brexit.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:35:11] Mulțumesc, Georgiana. După cum a spus și Georgiana vom continua să discutăm despre mobilitatea angajaților în contextul Brexit-ului atât pentru cetățenii români, cât și pentru cei britanici. Pe lângă acordul de retragere părțile au decis ca în materie de mobilitate să se bazeze strict pe principiile nediscriminării și reciprocității depline astfel încât celor 4 milioane de cetățeni, dintre care 3 milioane europeni în Marea Britanie și peste 1 milion de britanici în Europa, să nu le fie atinse drepturile dobândite. Așa cum a fost menționat și mai devreme, avem o perioadă de tranziție până la sfârșitul acestui an, ceea ce înseamnă că toate drepturile privind libera circulație vor rămâne în vigoare până la această dată ca și cum Marea Britanie este încă stat membru al Uniunii Europene.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:35:59] În privința acordului de retragere, principalii beneficiari ai acestui acord sunt resortații acestor țări, adică acei cetățeni care și-au reglementat dreptul de ședere până la sfârșitul acestei perioade de tranziție.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:36:15] În următorul slide, voi detalia puțin ce măsuri migraționiste se aplică sau se vor aplica de ambele părți în privința reglementării dreptului de ședere al cetățenilor. Cetățenii români, cei care doresc să rămână în Regatul Unit și după finalizarea perioadei de tranziție trebuie să înregistreze pentru obținerea unui nou statut de rezident. În acest sens, Guvernul Britanic a creat un sistem de înregistrare pe numele EU Settlement Scheme prin care cetățenii europeni, inclusiv români, pot solicita noul statut. Există un termen limită de depunere a aplicațiilor care este 30 iunie 2021 cu condiția ca aplicantul să se afle în Regatul Unit înainte de 31 decembrie 2020, sfârșitul perioadei de tranziție.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:37:02] Prin intermediul acestei platforme EUSS, cetățenii români vor putea obține unul din cele două tipuri de statut de rezident care se numesc pre-settled și settled. Pre-settled sunt cetățenii care au stat în Marii Britanie mai puțin de cinci ani până acum, iar settled sunt cei care au o ședere mai mare de 5 ani. Procedura de înregistrare este gratuită, se poate realiza completa online, dar în cazuri excepționale se poate trimite și prin poștă. Acordarea statutului de pre-settled și settled nu presupune acordarea unei vize sau a unui permis de ședere, ci reprezintă doar o înregistrare electronică în datele Ministerului de Interne Britanic.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:37:46] Totuși ceea ce trebuie menționat este că ulterior datei de 1 ianuarie 2021, cetățenii europeni vor fi condiționați să își demonstreze statutul în Marea Britanie, nu doar autorităților, dar și atunci când vor închiria o proprietate ,vor deschide un cont bancar sau inclusiv să își dovedească dreptul de muncă în această țară. Întrucât această măsură de înregistrare se aplica în ambele scenarii . Platforma you settlement skill a devenit operațională încă din luna august 2018, iar conform unor statistici publicate de UK Home Office la 30 iunie 2020 dintr-un total de peste 3,7 milioane de aplicații pentru obținerea noului statut de rezident, peste 600.000 de aplicații au fost depuse de cetățenii români.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:38:45] Un factor foarte important și ce trebuie luat în considerare și unde lucrurile se complică sunt cetățenii români care vor dori să călătorească și să muncească în Marea Britanie după 31 decembrie 2020. Acestea întrucât Marea Britanie devine stat terț. Cetățenii români vor fi nevoiți să respecte condițiile stabilite de normele interne în materie de imigrație, adică se vor supune acelorași reguli și restricții privind imigrația pentru cetățenii non. Asta implică o planificare mai în detaliu cu privire la data de început.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:39:23] Ce tip de viză este necesar? Ce documente trebuie pregătite? Cetățenilor români le va fi permisă intrarea în Marea Britanie fără viză, dar doar în scopuri de vizitatori, iar activitățile lor pot fi strict limitate și acest lucru va exclude munca productivă. Ca regulă generală, activitatea nu durata șederii, va determina necesitatea unei vize de muncă. Cetățenii britanici care sunt în România, așa cum am menționat în perioada de tranziție până la 31 decembrie nu există schimbări.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:40:02] Ulterior acestei dăți cetățenii care au deja reședința în România și doresc să rămână în țară după finalizarea perioadei de tranziție, trebuie să înregistreze pentru dobândirea statutului de rezident în calitate de beneficiar al acordului de retragere. Acest lucru se face la Inspectoratul General pentru Imigrări, iar termenul limită este de 31 decembrie 2021. În comparație cu you settlement skill, la noi se va putea aplica doar începând cu 1 ianuarie 2021, nu se pot depune mai devreme. Documentele pe care noi le vom emise, documente fizice, documentele vor fi niște permise de ședere care vă vor atesta statutul de beneficiar al acordului de retragere. Termenul limită de depunere este 31 decembrie 2021, până la această perioadă certificatele de înregistrare deja existente își păstrează valabilitatea. Din nou este foarte important acest lucru.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:41:07] Dobândirea noului statut de rezident în România va permite cetățenilor britanici să beneficieze în continuare de drepturile oferite în baza acordului de retragere. În schimb, nu există momentan un act normativ în care să se detalieze procedural vorbind cum se va pune în practică această modificare din partea autorităților române. Cel mai probabil în perioada următoare vor fi furnizate mai multe informații și clarificări. Cum vor decurge, ce documente vor fi necesare, cât va dura. Ca notă informativă, România se pregătise și pentru un scenariu util în noiembrie 2019 a emis o ordonanță de urgență în care reglementează anumite măsuri pentru acest scenariu. Măsurile sunt relativ similare cu cele din acordul de retragere. Cred că doar permisele de ședere au o altă denumire.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:42:01] În materie de vize pentru cetățenii britanici ulteriori perioadei de tranziție, cetățenii care nu beneficiază de drepturi în temeiul acordului de retragere, vor putea intra în România fără viză pentru o perioadă de scurtă ședere de până la 90 de zile, în oricare 880 de zile doar pentru scopuri limitate precum vizită turism sau afaceri. Pentru perioade mai lungi sau alte scopuri precum muncă reîntregirea familiei se va aplica legislația locală privind cetățenii străini ordonanța 25, ordonanța de urgență 194 privind obținerea unui aviz de muncă, viză de lungă ședere și respectiv un permis de ședere.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:42:46] În următorul slide vom acoperi un pic și accesul pe piața muncii. Până la sfârșitul perioadei de tranziție, cetățenii britanici continuă să beneficieze de acces pe piața muncii în conformitate cu cadrul legal al Uniunii Europene. După încheierea acestei perioade, cetățenii care și-au exercitat deja dreptul în muncă se vor bucura fără restricții de acces la piața muncii din România în baza noului permis de ședere obținut în condițiile acordului de retrage. Cei care nu beneficiază de drepturi în temeiul acestui acord, se vor supune procedurii necesare pentru obținerea unei vize și a unui permis de muncă, document ce îi va conferi dreptul de muncă pe teritoriul României.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:43:31] Mare atenție aici a faptului că începând cu 1 ianuarie 2021 pentru noii angajați britanici va fi necesară o planificare mai în detaliu vizavi de data de început, ce documente, ce pași necesari. După cum probabil știți pentru a angaja în muncă un cetățean străin, procedura durează până la patru luni în condiții normale, acum poate dura chiar mai mult. Referitor la coordonarea sistemelor de securitate socială, persoanele care și-au exercitat dreptul la libera circulație în interiorul Uniunii Europene înainte de data retragerii, își vor menține drepturile de securitate socială prin continuarea aplicării regulamentului european privind coordonarea acestor sisteme de securitate socială.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:44:20] La sfârșitul perioadei de tranziție, persoanele care se află într-o situație care implică atât Regatul Unit, cât și un stat membru din perspectiva coordonării sistemelor de securitate socială, își vor menține dreptul la asistență medicală, pensii și alte prestații. De asemenea, în cazul în care au dreptul la o prestație în numerar dintr-o țară pot continua să o primească chiar dacă locuiesc în altă țară.

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:44:46] În schimb, începând cu 1 ianuarie 2021, documentele portabile A1, S1 emise pe numele cetățenilor britanici, cât și cei români trimiși să lucreze pe teritoriul Marii Britanii, respectiv România, își vor înceta valabilitatea. Aceștia ulterior având obligația de a respecta legislația de securitate socială din țara respectivă. Pe această temă, cea a securității sociale ne așteptăm la fel, ca în perioada următoare să avem mai multe informații, mai multă claritate, poate inclusiv acorduri aplicabile, acoperim mai ales cetățenii ce nu beneficiază de drepturi în temeiul acordului de retragere, adică cei care vor veni după perioada de tranziție. Cam atât am avut să vă povestesc. Dacă aveți întrebări, vă rog să mi le adresați, iar dacă nu, la fel cum a zis și Roxana veți primi și datele noastre de contact și ne puteți oricând scrie direct fără nicio problemă.

Georgiana Iancu - Partener, Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte - EY România [00:45:54] Iulian, mulțumim tare mult. Foarte interesant. Am reținut că undeva la 16% din cei care au aplicat deja pentru obținerea statutului de rezident în Regatul Unit sunt cetățeni români. Un procent destul de semnificativ. Așadar o provocare serioasă și imediată în zona de mobilitate este aceea de asigurarea a noului statut de rezident. Aș avea o întrebare pentru cetățenii britanici care locuiesc sau sunt angajați în România. Ce se întâmplă cu asigurările lor sociale după încheierea perioadei de tranziție, beneficiază de aceleași condiții ca și până acum?

Iulian Pasniciuc - Manager Departament Impozit pe Venit și Contribuții Sociale - EY România [00:46:38] Răspunsul scurt este, da. În ceea ce privește regulile privind acordarea prestațiilor de securitate socială, înțelegem că obiectivul acordului de retragere este asigurat că nu există modificări în raport cu situația de până acum pentru persoanele care sunt acoperite de acest acord. Deci în principiu, plătești contribuții în România ai dreptul la prestații în România fără nicio discriminare. Cetățenii britanici vor avea acces în continuare la îngrijire medicală în România în aceleași condiții ca și cetățenii români. Își pierd locul de muncă vor avea acces la indemnizația de șomaj dacă doresc să se pensioneze. La fel, pot face asta din România, iar în cazul nu au o perioadă suficient de lungă pentru a avea dreptul la pensie, autoritățile române pot recunoaște perioadele în care au fost asigurați în Marea Britanie măsura în care este necesar. De principiu nu se schimbă mai nimic, modificările care se vor fi simțite și sperăm să avem in totalitate pentru cei care vin după 1 ianuarie, acolo e posibil să fie altfel situația.

Georgiana Iancu - Partener, Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte - EY România [00:47:58] Mulțumesc tare mult, Iulian, în continuare o să-i dau cuvântul colegului meu, Mihai Petre Director specializat în zona Taxelor Vamale și Accizelor. Mihai ne va prezenta principalele modificări legate de vămuirea mărfurilor, importanța dovezilor de origine, clasificare tarifară, dar nu în ultimul rând importanța și beneficiile asociate simplificării lor vamale.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [00:48:41] Mulțumesc, Georgiana. Am vorbit până acum de impozitele directe. Am vorbit de mișcările oamenilor, impozitarea, contribuțiile sociale și așa mai departe. Acum aș vrea să ne concentrăm puțin pe implicațiile mișcării bunurilor între România și Marea Britanie. Haideți să începem puțin cu câteva date statistice pentru a putea aprecia impactul operațiunii Brexit sau care ar fi magnitudinea acestei operațiuni pentru România. Din datele de la INS se am aflat că în prezent sunt aproximativ 5.500 de agenți economici care declară achiziții și livrări de bunuri pe relația România Marea Britanie. Aici știți că avem pragul acesta de 200.000 ron peste care suntem obligați să raportăm, dar chiar și așa 5.500 e un număr important.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [00:49:42] Valoarea totală a schimburilor dintre țările noastre este de peste 4 miliarde de euro. Nu în ultimul rând, autoritățile vamale din România au estimat undeva la 20% creștere în numărul declarațiilor vamale din ianuarie 2021. Adică undeva la un plus de 250.000 de declarații, undeva la 20% creștere față de unde suntem noi în prezent. De ce e important acest lucru? Ultimul bullet menționat de noi este din păcate în România, ponderea vămuire tradiționale în care lumea încă merge fizic cu dosarul de vămuire în vamă este 90%. Vedeți aici, în Uniunea Europeană doar 65% din operațiunile vamale se fac în procedură simplificată, deci cumva ne așteptăm ca la nivelul Uniunii să zic, impactul Brexit-ului dacă vreți să nu fie atât de resimțit cât ne așteptăm în România. De ce? Pentru că efectiv vorbim de un plus de 250.000 de dosare de vămuire care vor fi depuse din 2021. Deci clar vom simți ceva, vom simți niște aglomerări la graniță și cel mai probabil întârzieri în obținerea liberului de vamă, poate chiar și săptămâni.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [00:51:20] Al doilea aspect la care vreau să rămâneți din prezentarea noastră este că importul de mărfuri la exportul de mărfuri. Implicațiile pe care le voi arăta în continuare sunt inevitabile. Vedeți în acest flyer publicat de Comisia Europeană cu două luni, în ideea de a ne clarifica că indiferent de rezultatul negocierilor, dacă vom avea un tratat de liber schimb sau nu vom avea, importul de mărfuri exportul de mărfuri sunt lucruri care deja sunt inevitabile și nu putem renunța la ele. Deci mare atenție la implicațiile pe care le voi prezenta în continuare pentru că ele nu sunt influențate de succesul negocierilor dintre UE și Marea Britanie.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [00:52:16] Haideți să le luăm să le luăm pe rând. Cum spuneau și colegii mei puțin mai devreme, la 31 decembrie, adică în 50 de zile se va încheia perioada de tranziție. Ce înseamnă acest lucru? Gândiți-vă că în relația cu Marea Britanie veți lucra ca și cu orice țară terță de până acum. Veți declara bunurile ca importuri de exemplu, veți depune declarația vamală, veți face formalități vamale sau veți depune declarații de export, va fi nevoie de liberul de vamă pentru a putea să plece aceste mărfuri. Și atunci haideți să vedem care sunt pașii într-o scară de la 1 la 10 principalele lucruri la care trebuie să ne gândim și ce putem să facem în următoarele săptămâni.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [00:53:22] Obținerea numărului EORI, o chestie extrem de banală dacă vreți, încare depui un statut, depui un certificat de înregistrare a unei societăți, îl obții într-o săptămână sau poate chiar și două zile de la autoritatea vamală. Gândiți-vă că dacă așteptăm până la data de 1 ianuarie vom avea 5.000 de cereri fiecare birou vamal pentru analiză, nu o să ne mai elibereze nimeni în câteva zile. Este un moment foarte bun să aplicați pentru acest cod EORI, dacă până acum nu l-ați obținut sau nu ați fost implicat în operațiuni vamale nu se invalidează dacă nu veți face operațiuni până la 1 ianuarie, adică faptul că îl obțineți noiembrie - decembrie 2020 și îl veți folosi abia în 2021, nu este nicio problemă. Ideea este să aplicați din timp pentru el tocmai în ideea de a nu fi forțați să așteptați cu marfa în vamă până la obținerea lui. Repet fără acest cod EORI nu se poate procesa nicio declarație sau operațiune vamală.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [00:54:30] Al doilea aspect care mie mi-a atras atenția și care trebuie să-l luați în calcul este o presiune suplimentară pe cash, pe fluxurile financiare. Mai precis plata TVA în vamă la import. În prezent, aceste achiziții intracomunitare de mărfuri din Marea Britanie beneficiază de scutire de la TVA, nu plătiți TVA-ul la momentul recepției, însă momentul în care vom trece la definirea formalităților vamale. Regula generală este că pentru orice import pentru a obține liberul de vamă trebuie să plătim efectiv TVA-ul la organul vamal și atunci există aceste simplificări sau optimizări din perspectiva cash-flow-ului, mai precis posibilitatea de a obține un certificat de amânare de la plata TVA pe care îl puteți obține dacă sunteți societate certificată AEO, operator economic autorizat, dacă sunteți titularul unei autorizații de vămuire la domiciliu sau dacă în anul anterior ați depășit valoarea de 100 de milioane de lei la import. Primele două AEO sau titularul unei autorizații de vămuire la domiciliu nu este condiționată de valori, adică puteți avea importuri și pe 20 de milioane și 30 de milioane, nu contează.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [00:56:06] Deci dacă societatea dumneavoastră este deja titulară unor astfel de autorizații mai este un pas de făcut pentru a obține acest certificat de amânare care vă va permite neplata TVA la import și obținerea unui avantaj semnificativ pe cash. Al treilea lucru pe care l-am notat noi este dovada de origine. Gândiți-vă ca toate mărfurile care vin în prezent din Marea Britanie sunt considerate bunuri comunitare. De la 1 ianuarie acest lucru se va schimba, vom fi în fața unor mărfuri de proveniență necomunitară și atunci dacă vom avea un tratat de liber schimb, vom avea nevoie de dovada de origine preferențială, care să zicem ne va asigura o taxă redusă, dar cel mai probabil neavând un tratat cu siguranță va trebui să solicităm un certificat de origine nepreferențială în ideea de a demonstra că mărfurile respective nu vin din China, vin din Indonezia. Este un document extrem de important de luat în calcul și de solicitat partenerilor noștri din UK.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [00:57:31] Următorul pas când vorbim de vămuirea mărfurilor este clasificarea tarifară. O mare parte dintre dumneavoastră deja sunteți familiarizați cu clasificarea tarifară în ideea raportărilor la intrastat. Depuneți niște raportări unde se folosesc clasificări tarifare. Diferența care vreau să o luați în calcul este că în prezent aceasta raportare către INS este doar pe sens unic în principiu, dumneavoastră dați niște date pe care ei le iau și le sortează. În relația cu autoritatea vamală, când vorbim de clasificare tarifară în 99% din cazuri autoritatea vamală vă întreabă, de ce ai ales codul acesta, de ce nu ai pus mai sus sau mai jos pentru că taxele vamale diferă. Deci trebuie să ne așteptăm la o reacție sau o rezistență din partea autorității vamale de a accepta codurile tarifare pe care noi le-am folosit până acum pe relația cu INS-ul.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [00:58:45] Odată ce avem clasificarea tarifară și avem aceste coduri, pasul următor pe care aș vrea să-l faceți este să simulați un export către orice țară terță pe sistemul electronic al Uniunii să vedeți ce interdicții sau ce autorizații aveți nevoie pentru mărfurile respectiv. Gândiți-vă că în prezent mărfurile din estul UK vin fără nicio nevoie specială, însă de la 1 ianuarie va trebui să prezinte anumite licențe, anumite certificate pentru a putea obține liberul de vamă la import și la export.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [00:59:36] Am pregătit aici două exemple ca să vedeți cât de afectați am putea fi de la 1 ianuarie. Uitați-vă aici, am luat exemplul unei mașini diesel cod 87033219 în care dacă faceți o simulare la import, pe lângă taxa de 10% și TVA-ul de 19%, vedeți acolo cu roșu, prohibiție la import. Adică ce înseamnă acest lucru? Dacă noi facem importuri de mașini diesel să zicem, suntem în situația în care nu le putem aduce în România, în UE. Business-ul nostru poate să fie să nu funcționeze de la 1 ianuarie. Dacă dați click aici pe prohibiție la import o să vedeți că se deschid anumite certificate, autorizații care vă spun ce condiții trebuie să îndeplinească modul diesel ca să poată fi admis în Uniune. Deci nu este neapărat că orice mașină diesel nu are voie, dar trebuie să îndeplinești anumite standarde.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [01:00:41] Următorul exemplu pe care l-am pus privește berea din malț. Aici ce vreau să vedeți este controlul sanitar veterinar la frontieră lucru din nou necesită o documentație, niște pași în plus de făcut. Cum aflați nevoia acestui control la frontieră sau nevoia acestui certificat? Din nou bătând codul tarifar 22030001 și acolo o să vedeți cu roșu toate cerințele pentru a putea pune în liberă circulație bere.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [01:01:29] Am vorbit de clasificarea tarifară. Odată ce avem clasificarea tarifară a mărfurilor în baza ei putem simula importul și exportul în TARIC astfel încât să vedem de acum ce licențe și ce certificate avem nevoie pentru a vă putea desfășura activitatea. Gândiți-vă dacă doamne ferește o parte din mărfurile pe care le comercializați sunt interzise a fi importate sau exportate pentru că sunt si astfel de cazuri, impactul va fi semnificativ.

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [01:02:07] În continuare, problemelor la care ne așteptăm va exista o recalculare a originii mărfurilor dumneavoastră. În prezent să zic, dacă aveți materii prime care vin din Marea Britanie de incorporații în produsul finit și le considerați ca având origine europeană în principiu și calculul dumneavoastră sau rezultatul calculului de origine este că întreg produsul are origine europeană. Dacă scoatem din acest calcul o parte din materii prime, mai precis cele care provin din Marea Britanie, s-ar putea ca produsul nostru pe care-l exportăm să nu mai aibă origine europeană. S-ar putea să fim în situația în care noi de fapt vom exporta ceva ce nu mai are origine și automat la import în țara de destinație sau în țara clientului nostru să fim în situația de a plăti 10%, 20% taxe vamale de import pe motiv că am pierdut originea europeană. Este o chestie extrem de importantă pe care trebuie să o luați în calcul. Refaceți analiza de origine dacă aveți de a face cu materii prime sau subansamble componente din Marea Britanie.

Roxana Neagu - Director Editorial - avocatnet.ro [01:03:58] Povestește-ne un pic despre regimul Irlandei de Nord. Că știu că acolo sunt tot felul de discuții separate, s-a negociat un protocol separat. Povestește-ne un pic din perspectiva asta. Cum afectează relațiile comerciale strict cu Irlanda de Nord. Din ce știu eu, Irlanda de Nord rămâne pe teritoriul vamal al Regatului Unit, nu? Dar în același timp beneficiază de piața unică

Mihai Petre - Director, Consultanță Vamală și Accize - EY România [01:04:28] Sincer nu știu cum va fi. Deci e o chestie extrem de dubioasă și cred că marea problemă cam de aici provine. Deci nu știu cum vor rezolva problema. Apropo de controale, apropo de ce se întâmplă cu mărfurile respective, principial vorbind vor păstra în continuare să zicem origine, vor păstra în continuare prezumția de chestii europene. În practică efectiv nu știm cum va fi.